Ştiri locale

Zeci de localităţi covăsnene au WC-ul în curte. 40 de sate nu sunt racordate nici la rețeaua de apă și nici la cea de canalizare

În 40 de sate din judeţul Covasna oamenii încă nu au apă potabilă și canalizare, iar din totalul celor 126 de localități covăsnene, 86 nu sunt racordate fie la rețeaua de apă, fie la cea de canalizare, acestea fiind în construcție, nefuncționale sau complet inexistente.

Cu toate acestea, comparativ cu luna martie 2019, numărul localităţilor unde populaţia nu are una sau ambele facilități este în uşoară scădere după ce, spre exemplu, în Hăghig, Tinoasa, Săsăuși  sau Lunga aceste rețele au fost puse în uz.  

Publicitate

În municipiul Târgu Secuiesc recent au fost puse în funcțiune și rețelele de canalizare astfel încât în toate celelalte 3 localități aparținătoare oamenii beneficiază acum de ambele servicii.  

Pentru satele și comunele unde nu există această infrastructură, autoritățile locale au apelat la fonduri europene printr-un proiect depus în cadrul Programului Operational Infrastructura Mare, a cărui valoare totală este de 110 milioane de euro.

Vezi AICI lista completă cu situaţia reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare în judeţul Covasna

Vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, Henning László ne-a explicat că cel mai probabil abia în anul 2030 procentul localităților covăsnene racordate la apă și canalizare va  ajunge la 95%.

„Faţă de acum doi ani, mare lucru nu s-a schimbat. Există programul POIM, care este depus de către Aquacov pentru toate localităţile din judeţul Covasna. Acum se fac proiecte, se fac lucrările, pe fonduri europene durează 6-7 ani până când se face un proiect, mai ales că este un proiect de 110 milioane de euro, deci este foarte mare, va fi derulat până în 2028. În ultimii doi ani de zile s-au făcut extinderi, s-au făcut nişte lucrări, dar nu semnificative. Eu şi atunci am spus că anul 2030 este momentul când vom acoperi cam 95% din localităţi cu apă şi canalizare, tocmai gândindu-ne la acest proiect POIM”, ne-a explicat vicepreședintele Consiliului Județean Covasna.

În Baraolt, în 5 din cele 6 sate aparținătoare rețeaua de apă și canalizare este inexistentă, excepție făcând chiar localitatea Baraolt unde locuitorii au aceste facilități, dar și Racoșu de Sus unde față de 2019 au fost demarate lucrările de construcție la rețeaua de apă.

În aceeași situație se află și localitățile Boroșneu, Ojdula, Poian, Sânzieni, Valea Mare, Vâlcele sau Zăbala, și satele aparținătoare.

În Dobârlău a fost pusă în uz rețeaua de alimentare cu apă, cea de canalizare fiind în construcție, iar în Valea Dobârlăului este în construcție rețeaua de apă.

La Chichiș a fost pusă în uz rețeaua de apă, însă cea de canalizare lipsește în continuare, iar în Băcel, localitate aparținătoare, ambele rețele sunt în continuare inexistente.

Estelnic și Valea Scurtă rămân în continuare fără rețea de apă, însă comparativ cu situația din urmă cu doi ani, canalizarea este în funcțiune.

Amenzi de la 2.000 la 4.000 de lei pentru cei care nu sunt racordați la canalizare

Potrivit legii, „utilizatorii, persoane fizice sau juridice, inclusiv cei care au sisteme proprii de alimentare cu apă, au obligaţia de a se racorda la sistemele publice de canalizare existente sau nou-înfiinţate, dacă aceştia nu deţin staţii de epurare avansată care respectă condiţiile de descărcare a apelor epurate în mediul natural”.

Amenzile sunt cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei în cazul persoanelor care nu respectă legea, cu toate acestea, cel puțin în cazul localităților care au sub 2.000 de locuitori situația este mai delicată, ne-a explicat vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, însă soluții ar putea fi găsite și cu sprijinul Ministerului Dezvoltării.

„Marea problemă cu legislaţia în vigoare este că acele comune mici în care sunt sub 2.000 de locuitori nu au posibilitatea de a se branşa la apă şi canalizare prin AFIR, şi aşa mai departe, din acest motiv nu au putut să acceseze fonduri separat pentru aşa ceva, ceea ce este destul de delicat. La noi sunt foarte multe localităţi care au sub 2.000 de locuitori, iar din acest motiv am găsit alte soluţii în aceste sens, de exemplu cu acest POIM. Am discutat și cu domnul ministru Cseke Attila, încearcă prin PNDL sau PNRR să facă prioritare apa şi canalizarea, a spus că până atunci nu va aproba niciun fel de fonduri pentru drumuri până când nu se va face apa şi calanizarea, şi mi se pare logic. Într-o comună degeaba vreau să fac drumul dacă eu încă nu am rezolvat apa şi canalizarea. Deci nu am 2.000 de locuitori, nu pot să accesez fonduri, dar de asta mă sancţionează că nu pot să fac lucrarea… Domnul ministru a spus că aceste comune vor avea prioritate”, a  explicat Henning László.  

În prezent, Operatorul regional Gospodărie Comunală S.A. furnizează apă potabilă în 16 din cele 45 de unități administrativ teritoriale, respectiv la Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului, Ghidfalău, Cătălina, Bodoc, Valea Crișului, Ozun, Sânzieni, Barcani, Ilieni, Sita Buzăului, Arcuș, Brateș și Ghelința; în vreme ce servicii de canalizare sunt furnizate în doar 9 dintre acestea (Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului, Bodoc, Ghidfalău, Ozun, Brateș, Barcani).    

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio