Ştiri locale

Site-ul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, transformat în platformă – Muzeu virtual

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe a lansat recent o platformă online care le permite utilizatorilor să facă tururi virtuale ale siturilor arheologice din Transilvania, să viziteze expoziţiile permanente şi temporare ale instituţiei, şi să afle mai multe despre arheologia, istoria, geografia sau tradițiile populare din zonă.

Muzeul virtual cuprinde, printre altele, un atlas digital cu hărți interactive, imagini și filmări aeriene ale siturilor fortificate ridicate de triburile dacice în cele două secole dinaintea cuceririi romane a Daciei, în jurul depresiunilor intracarpatice din estul Transilvaniei; imagini și filmări de la sol; modele digitale ale terenului; materiale de arhivă; interviuri cu specialiști şi reconstituiri artistice.

Publicitate

Ambiţiosul proiect îşi propune să aducă bogata colecţie de vestigii arheologice direct în casele celor interesați de trecut, cultură și natură, într-o perioadă în care activitatea instituţiei a fost semnificativ restrânsă de măsurile anti-pandemie.

„Din vechiul site am făcut o nouă platformă, de la mijlocul anului trecut lucrăm la materiale, am început să le încărcăm pe platformă la sfârşitul anului, iar din acest an am început promovarea. Vechiul site avea o structură mai învechită un pic, dar de acum patrimoniul muzeului o să îl prezentăm pe această platformă. Încă se mai lucrează la ea, mai sunt rubrici care încă nu sunt activate, dar cu timpul vom îmbogăţi platforma (…) Încercăm să fim prezenţi în spaţiul digital cu un produs actualizat, să suplinim vechea platformă şi să fim în contact cu beneficiarii noştri, dacă fizic este mai greu, să fim cumva aproape de ei cu produsele acestea”, ne-a spus muzeograful Ioana Cristina Felea-Baubec.

Cei interesați pot face gratuit turul virtual al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni accesând platforma https://muzeu.net4u.ro/.

Atlasul siturilor dacice, realizat printr-un proiect finanțat de AFCN

Atlasul digital al siturilor dacice din estul Transilvaniei a fost realizat de o echipă interdisciplinară de arheologi, istorici, muzeografi, videografi și graficieni, în cadrul proiectului cultural „ZBOR – Ziduri Bastioane Orașe Ruine. Mai aproape de cetățile dacice din estul Transilvaniei”.

„Acest atlas digital a fost dezvoltat în cadrul proiectului cultural ZBOR, derulat sub egida Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, în parteneriat cu Asociația Cultural-Științifică‚ Carpații Răsăriteni și Asociația Culturală Cetatea dacică – Valea  Zânelor, cofinanțat de Asociația Fondului Cultural Național. Atlasul a fost început în anul 2016, anul finanțării AFCN, dar pe măsură ce cercetarea noastră va avansa, vom adăuga materiale noi, inclusiv despre alte situri dacice din zonă, fortificate sau nu. O parte semnificativă a activității noastre de teren, mare consumatoare de timp și resurse, constă chiar în identificarea corectă a localizării și întinderii siturilor arheologice”, ne-a transmis muzeograful Ioana Cristina Felea-Baubec.

Muzeul virtual al Carpaților Răsăriteni a fost realizat de muzeografii Mariei Magdalena Ştefan şi Dan Ştefan, ajutați de echipa de cercetători și muzeografi a MNCR, care au contribuit la realizarea cercetărilor de pe teren, a materialelor foto și video.

Platforma cuprinde mai multe secțiuni unde utilizatorii pot descoperi, printre altele, galeria „Chipuri din trecut”, în care se regăsesc reconstituiri de costume și echipamente folosite în antichitate; pot afla cum se trăia în urmă cu 5000 de ani în așezarea preistorică Păuleni-Ciuc Dâmbul Cetății, și pot urmări inclusiv filmul documentar „Tabla Buții 1916 – Marile Bătălii ale Primului Război Mondial”.

Nu în ultimul rând, utilizatorii pot găsi o bibliotecă digitală, o secțiune cu colecții de artefacte, monumente și situri 3D, dar și o hartă informativă cu siturile arheologice cheie din Transilvania, în urma cercetărilor realizate de echipa MNCR.

Activitatea cu publicul a Muzeului, blocată aproape complet de pandemie

Proiectul este cu atât mai important cu cât de la începutul pandemiei activitatea Muzeului a avut mult de suferit din cauza restricțiilor impuse pentru prevenirea răspândirii virusului.

Diferitele ateliere creative pentru elevi, cum ar fi cele de modelaj lut, pictură pe vase ceramice, de scriere pe tăblițe și cu pana, sau cu tocul cu penița și cerneală, și nu numai, nu au mai putut fi derulate, iar activitățile în cadrul programului „Școala altfel” au fost, de asemenea, sistate.

În plus, deși Muzeul și-a redeschis porțile în luna ianuarie a acestui an, de Ziua Culturii Naţionale, după ce activitatea cu publicul a fost oprită o perioadă de timp din cauza restricțiilor impuse pentru limitarea răspândirii infecțiilor, numărul zilnic al vizitatorilor rămâne destul de scăzut.

„În perioada asta stăm prost la capitolul vizitatori, beneficiarii noştri sunt mai mult elevi şi profesori, ei erau în procent de peste 80%. Acum mai sunt turiştii români, pentru că cei străini nu mai vin, avem câte 2-3 vizitatori pe zi. Oricum suntem restricţionaţi la grupuri de 3-5 persoane, am mai avut solicitări pentru grupuri de 40 de persoane, dar e greu să le împarţi în grupuri mici. Noi aveam activităţile cu copiii, ateliere, vizite, mergeam şi noi în şcoli cu activităţi dar momentan sunt suspendate, nu avem voie să intrăm în şcoli. Le mai trimitem materiale profesorilor cu care am mai lucrat şi cumva mai continuăm, dar la minim”, ne-a mai precizat muzeograful Ioana Cristina Felea-Baubec.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio