Ştiri

Răspunsurile experţilor în sănătate la cele mai frecvente temeri legate de vaccinul anti-COVID-19

Pe lângă pandemia COVID-19, România (şi nu numai) se confruntă și cu o infodemie de știri și informații false legate de virus și vaccinurile nou-apărute pe piață, fapt care îi determină pe mulți să fie sceptici și să refuze imunizarea.

Într-un material realizat de fizicianul și cercetătorul Cristian Presură, alături de câțiva specialiști, oferă răspunuri la cele mai frecvente temeri față de vaccinul COVID. Dr. Sandra Alexiu – Președinte „Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov”, Vlad Mixich – medic, expert internațional politici de sănătate, Răzvan Cerecheș – Prof. Univ. Universitatea „Babeş-Bolyai”, Departamentul de Sănătate Publică, și Robert Ancuceanu – Prof. Univ. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Facultatea de Farmacie, au participat la realizarea acestui video. Printre teme regăsim teama de efectele pe termen lung ale vaccinului și de siguranța acestuia având în vedere că a fost „realizat într-un timp foarte scurt”.

Publicitate

Vezi mai jos VIDEO cu răspunsurile şi explicaţiile experţilor:

Mitul nr. 1: „Vaccinul are efecte necunoscute pe termen lung (cancer etc.)”

Una dintre temerile populației este legată de efectele pe termen lung pe care vaccinul anti-Covid le-ar putea avea asupra sănătății.

Președintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov, dr. Sandra Alexiu, precizează că înainte de a primi aprobarea, orice medicament sau vaccin trece printr-un set de teste și studii clinice menite să asigure că acesta nu provoacă mai mult rău decât boala în sine, iar administrarea are un rol benefic.

„Prin tehnologiile genetice moderne s-au inventat medicamente anticanceroase personalizate pentru fiecare bolnav în parte. Au crescut enorm șansele de supraviețuire și au dus în multe cazuri la vindecare. Vorbim de terapia genică, de celulele stem și de multe tratamente moderne în care ingineria genetică și-a adus o contribuție valoroasă la vindecarea unor boli care până mai ieri nu aveau niciun leac. De aceea este bine să privim cu optimism un mecanism modern de sinteză al unui vaccin care folosește tehnologia revoluționară ARN mesager, cunoscută deja de cercetători de ceva vreme, și prin care niciun fragment de virus nu mai este injectat în organism. Nu numai că nu ar trebui să ne temem că acest vaccin ar produce cancer sau leucemii, ba chiar trebuie să fim optimiști că această metodă nouă va revoluționa și alte vaccinuri la care omenirea se chinuie de mult timp să găsească soluții. Recent, fondatorii BioNTech au anunțat chiar că vor folosi această tehnologie în tratamentele împotriva sclerozei în plăci, pentru care în acest moment nu avem tratament”, explică dr. Sandra Alexiu.

Mitul nr. 2: „Vaccinul a fost realizat într-un timp scurt și nu i s-a verificat siguranța”

O altă temere este aceea legată de timpul scurt în care a fost realizat vaccinul, și de faptul că procedurile de verificare și aprobare s-au derulat mult mai rapid decât în cazul altor medicamente sau vaccinuri.

Dr. Vlad Mixich, expert internațional în politici de sănătate spune că tehnologia pe care se bazează vaccinurile de tip ARN mesager nu este pe atât de nouă pe cât se crede, fiind  descoperită în urmă cu 15 ani, perioadă în care a fost folosită în mai multe studii avansate pentru tratamentul bolilor de inimă sau în prevenirea gripei.

„Aplicarea tehnologiei vaccinurilor de tip ARN mesager la noul coronavirus a putut fi realizată într-un timp atât de scurt grație progreselor din domeniul geneticii. Harta genomului noului coronavirus a fost publicată la numai 10 zile după raportarea în China a primelor cazuri de pneumonie cauzate de acest virus. Așa s-a putut trece imediat la aplicarea tehnologiei vaccinurilor de tip ARN mesager. În condiții normale, pentru dezvoltarea unui vaccin este nevoie de 10 ani. Dacă luăm în considerare toată perioada care a trecut de la apariția acestei tehnologii, dezvoltarea vaccinului anti-Covid19 de tip ARN mesager s-a încadrat în acest interval. În ceea ce privește procedurile de verificare și aprobare, aici lucrurile au mers mai repede decât de obicei, dar era și firesc, pentru că trecem prin cea mai mare criză de sănătate publică a secolului”, spune expertul.

Mai mult, spune acesta, în Uniunea Europeană vaccinul a fost aprobat printr-o procedură mai riguroasă decât în alte țări, numită autorizare condiționată, conform căreia răspunderea legală în cazul în care produsul este defectuos rămâne obligatoriu la compania producătoare.

„Procedura de autorizare condiționată nu înseamnă mai puțină rigoare în monitorizare, dimpotrivă, aduce mai multă supraveghere și mai multe obligații de raportare pentru producătorul farmaceutic, decât în cazul autorizărilor de urgență. De fapt, această procedură nu e chiar atât de rară. De exemplu, dintre medicamentele noi pentru cancer, aprobate în Europa în ultimul deceniu, un sfert au fost aprobate prin această autorizare condiționată, la fel ca vaccinul anti-Covid. Așa se întâmplă când se descoperă medicamente pentru boli care nu au niciun tratament. Nu putem aștepta 10 ani după felurite proceduri pentru că între timp mor mulți oameni. Important este că siguranța vaccinului a fost prioritatea zero în timpul verificărilor (…)Nici procesul de producție, nici cel de aprobare nu au fost compromise de urgența situației, iar dovadă stau și cifrele. De la aprobarea vaccinurilor milioane de oameni au primit deja aceste doze și, deocamdată, efectele adverse semnalate sunt ușoare”, a mai explicat dr. Vlad Mixich.

Mitul nr. 3: „Vaccinul a fost testat pe prea puțini oameni”

Înainte să poată fi autorizat, vaccinul trebuie să treacă prin teste riguroase efectuate de fabricant, dar și de o evaluare științifică efectuată de autoritățile de reglementare.

Atât Agenția europeană pentru medicamente, cât și Agenția federală pentru hrană și medicamente a Statelor Unite solicită trei faze de studii clinice, pe un număr din ce în ce mai mare de oameni în fiecare fază.

Prof. Răzvan Cherecheș, din cadrul Departamentului de Sănătate Publică al Universității „Babeș-Bolyai” explică faptul că ambele companii farmaceutice (Pftizer-BioNTech și Moderna) au inclus în studiile lor un număr de peste 10 ori mai mare de voluntari decât necesarul minim pentru autorizare, respectiv de 3.000 de voluntari.

„Ambele agenții mari de autorizare a medicamentelor: FDA din SUA și Agenția Europeană a Medicamentelor solicită minim 3.000 de persoane pentru autorizarea medicamentelor. Cea mai mare parte a medicamentelor de pe piață au fost testate în faza a 3-a pe undeva sub 10.000 de persoane. Trailul de fază 3 pentru vaccinul Pfizer a inclus 43.252 de persoane, iar cel pentru vaccinul Moderna 30.350 de persoane, deci mai mult de 10 ori decât necesarul minim pentru autorizare. De asemenea, trialul de fază 3 pentru vaccinul AstraZeneca aflat în curs de autorizare a inclus peste 30.000 de persoane, iar Johnson&Johnson peste 60.000. În toate aceste teste, jumătate dintre persoane au primit vaccinul, iar jumătate au primit placebo, deci chiar dacă ne uităm doar la cei care au primit vaccinul, tot au fost de 5 ori mai mulți decât necesarul minim pentru autorizare”, a explicat specialistul.

În plus, până în prezent au fost administrate peste 30 de milioane de doze de vaccin anti-Covid în peste 41 de țări, fără a exista efecte adverse severe, iar în România, din peste 100.000 de doze administrate, doar în 388 de cazuri au apărut reacții adverse locale minore, precum durere la locul injectării, durere de cap, dureri musculare sau febră

Mitul nr. 4: „Companiile farmaceutice nu își asumă riscurile grave”

O altă temere în rândul populației, față de vaccinul anti-Covid, este că în cazul unor efecte adverse puternice, sau chiar în caz de deces, companiile farmaceutice nu își asumă răspunderea.

Robert Ancuceanu, profesor în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a explicat că, de fapt, producătorul își asumă riscul de a plăti despăgubiri persoanelor afectate chiar dacă nu există o culpă în activitatea sa. Astfel, în realitate, riscurile pentru companiile farmaceutice sunt mai mari decât pentru companiile care produc alte categorii de bunuri.

„În România, ca multe alte produse, vaccinurile fac și ele obiectul Directivei europene referitoare la răspunderea pentru produsele defectuoase (Directiva CEE nr. 374/1985). Este aplicabilă în tot spațiul economic european și prevede un sistem de răspundere obiectivă, strictă a producătorului pentru un produs defectuos. Un sistem de răspundere obiectivă este concentrat în principal pe caracteristicile produsului și nu pe comportamentul producătorului, ceea ce înseamnă că producătorul își asumă riscul de a plăti despăgubiri celor afectați chiar dacă nu există niciun fel de culpă în activitatea sa. Persoana care suferă un prejudiciu trebuie să demonstreze existența acestuia, a unui defect, și a legăturii de cauzalitate între defect și prejudiciu, nu și vreo culpă a producătorului. Riscurile pentru companiile farmaceutice sunt în realitate mai mari decât pentru companiile care produc alte categorii de bunuri (…) Pentru majoritatea țărilor, este imposibil din punct de vedere constituțional sau financiar să se ofere companiilor farmaceutice indemnitate sau completă imunitate în fața proceselor judiciare”, a explicat profesorul.

În concluzie, specialiștii subliniază că revenirea la o viață normală depinde în mare măsură de câți dintre cei care se pot vaccina, vor și face acest lucru, iar pentru stoparea pandemiei este nevoie ca aproximativ 70% din populație să fie imunizată, preferabil prin vaccinare.

Publicitate
banner we radio