Ştiri locale

Prefectul Ráduly István despre criza din Ucraina: „Nu suntem în alertă. dar trebuie să fim pregătiți să primim refugiați”

Autoritățile covăsnene nu sunt în alertă însă România trebuie să fie pregătită să primească la nevoie refugiaţi de război din Ucraina, a afirmat prefectul județului Covasna, Ráduly István, făcând referire la eventualitatea declanșării unui război.

Cu toate acestea, prefectul este de părere că șansele ca județul Covasna să fie nevoit să acorde sprijin umanitar cetățenilor ucraineni sunt scăzute.

Publicitate

„Sper că oamenii cu putere de decizie vor avea înțelepciunea să nu strice ceea ce avem”

Întrebat dacă autoritățile județene au primit semnale din partea guvernanților referitor la tensiunile dintre Rusia și Ucraina, acesta a declarat că instituția pe care o conduce „nu a primit nimic oficial”, însă a precizat că urmărește cu atenție situația dintre cele două țări și și-a exprimat speranța că persoanele care au putere de decizie vor avea înțelepciunea necesară pentru a aplana acest conflict.

„Mai bine ne certăm aici pe autostrăzi decât să avem război, cred că nimeni nu vrea și sigur noi nu vrem asta. Nu am primit nimic în mod oficial, nu suntem nici în alertă, dar trebuie să fim pregătiți dacă va fi cazul, să primim refugiații. Nu cred că este cazul județului Covasna, suntem în mijlocul țării, ci mai mult în nordul și nord-estul țării, dar urmăresc cu mare atenție știrile, uneori cu o atenție exagerată. Noi suntem prea mici, dar sper că oamenii mari, cu putere de decizie, vor avea înțelepciunea să gândească și să nu strice ceea ce avem, pentru că avem o viață bună. Putem spune ni că salariile sunt mici, că avem pandemie, dar să fim serioși (…) ducem o viață bună față de cea pe care au dus-o părinții noștri. De exemplu, eu nu știu de câte ori am mâncat friptură când am fost copil… eventual am prăjit slănină, dar acum avem o viață bună și nu ar trebui să o stricăm. Iar toate costurile aferente pentru o asemenea pregătire putem să le folosim pentru altceva”, a spus Ráduly István.

Tensiunile dintre cele două țări au crescut tot mai mult în ultimele zile, iar întreaga lume se pregătește pentru cel mai negru scenariu, după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a decis recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, invocând faptul că Ucraina nu a avut niciodată o „statalitate autentică”, ci a fost creată de Rusia bolşevică, iar acum se confruntă cu probleme politice sistemice.

În cursul zilei de marți, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat că România este pregătită pentru orice scenariu în criza din Ucraina, existând condiții pentru un conflict armat, însă a apreciat că populaţia României nu trebuie să se teamă, întrucât nu va exista conflict pe teritoriul ţării, chiar dacă vor fi simțite efecte economice şi sociale.

Ministrul a susținut că România este pregătită să primească 500.000 de refugiaţi din Ucraina, precizând că „cel mai negru scenariu ar fi un conflict armat generalizat în estul graniţei noastre, şi ar fi şi alte efecte de factură economică, de factură socială, cele legate de război electronic, pentru care nu există graniţă şi se poate extinde”.

La rândul său, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a anunțat marți seara că România pregătește tabere de refugiați, putând să primească, la nevoie, până la 300.000 de oameni.

În Boroșani, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne, autorităţile au început să verifice toate locaţiile care ar putea fi transformate în spaţii de cazare pentru refugiaţi, în cazul unui război în Ucraina.

Cu toate acestea, România are dificultăți în a acorda condiții decente de rezidență migranților sau refugiaților și în vreme de pace. Potrivit Europa Liberă, 2021 a fost cel mai încărcat an din ultimele 3 decenii în privința solicitărilor de azil pe care statul român le-a primit din partea unor cetățeni străini.

În România există șase centre pentru refugiați, în București și în județele Timiș, Maramureș, Suceava, Giurgiu și Galați, acestea fiind ocupate în proporție de peste 70% în cursul anului trecut, ca urmare a creșterii afluxului de migranți și a numărului de solicitări de azil cu peste 50% față de anul 2020.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio