Ştiri locale

„Pietre de poticnire” așezate la Sfântu Gheorghe în memoria evreilor uciși în timpul Holocaustului

Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe a amplasat „pietre de poticnire‟ în 15 locații din oraș, astfel comemorând evreii din Sfântu Gheorghe care au fost deportați și uciși în timpul Holocaustului, în urmă cu 78 de ani.

„Pietrele de poticnire‟, sub forma unor plachete din cupru de 15×15 cm așezate pe trotuare, marchează fostele locuințe ale familiilor evreiești, ghetoul în care aceștia au fost adunați în mai 1944 și locul fostei sinagogi din oraș, care a fost demolată între timp.

Publicitate

În Sfântu Gheorghe, „pietrele de poticnire‟ au fost puse la inițiativa lui Kiss Jenő, fost director al Bibliotecii Județene „Bod Péter” și laureat al Premiului Pro Urbe, în numele Asociației Culturale „Mikes Kelemen”, iar cele 13 locuințe au fost identificate cu ajutorul consilierului local József Álmos.

În multe cazuri, fostele locuințe ale evreilor au fost demolate, așa că în fața clădirilor care le-au înlocuit au fost amplasate aceste plachete, unele cu un singur nume, altele cu numele unor familii întregi. Ideea unor „pietre de poticnire‟ care au ca scop comemorarea persoanelor exact în ultimul loc de reședință – sau, uneori, de muncă – pe care l-au ales în mod liber înainte de a fi victime ale deportării, a fost inițiativa artistului german Gunter Demnig, care în 1992 a comemorat astfel victimele nazismului. În prezent, sunt peste 60.000 de astfel de plachete în 1.200 de orașe din Europa.

Potrivit reprezentanţilor obştii evreieşti din Sfântu Gheorghe, au supravieţuit doar 148 dintre cei 756 de evrei din fostul judeţ Trei Scaune, actualul judeţ Covasna, care au fost trimişi la muncă forţată sau deportaţi în mai 1944. Ceilalţi, printre care şi 52 de copii sub 13 ani, au fost exterminaţi în lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau.

“Din 19 martie 1944, după ocuparea Ungariei de trupele germane, încep să fie emise legile şi ordinele antievreieşti. Din 5 aprilie 1944, evreii sunt obligaţi să poarte, spre disticţie, steaua galbenă (…) Pe 3 mai 1944 se începe transportarea-concentrarea evreilor în ghetoul din Sfântu Gheorghe, într-o clădire aflată în construcţie, neterminată la acea vreme, pe strada Ciucului (…) Pe data de 10 mai 1944, înghesuiţi-încărcaţi în gara Sfântu Gheorghe în vagoane de cale ferată, evreii sunt transportaţi în tabăra-ghetou din Reghin, iar începând cu 1 iunie 1944 a început transportarea primelor grupe de evrei către lagărele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (…) Numărul evreilor din judeţul Trei Scaune trimişi la muncă forţată şi deportaţi a fost de 756 de persoane. Dintre acestea au supravieţuit şi au revenit doar 148, nimicirea fiind de peste 80 la sută”, potrivit unui documentar realizat de ing Feder Zoltan, unul dintre supravieţuitori.

În cimitirul evreiesc din Sfântu Gheorghe se află o capelă, un obelisc şi un zid memorial pe care sunt scrise numele tuturor evreilor din fostul judeţ Trei Scaune ucişi în urmă cu 78 de ani, iar în anul 2014 aici a fost inaugurat un Parc Memorial al Holocaustului.

„Pietrele de poticnire‟ din orașul Sfântu Gheorghe sunt în memoria următoarelor persoane:

  • Mandel Lajos – strada Spitalului, nr. 7
  • Tihanyi Faendrich Miksa și soția sa – strada 1 Decembrie 1918, nr. 37
  • Faendrich Szilárd și soția sa – strada Gróf Mikó Imre, nr. 13
  • Schwarz Herman și soția sa – strada Bisericii, nr. 4
  • Moskovitz Dezső și Kálmán Jenő – strada Martinovics Ignác, nr. 1
  • Klein Ignácné – strada Pescarilor, nr. 1
  • Ehrlich Sándorné – strada Gróf Mikó Imre, nr. 6
  • Dr. Fuchs Lászlóné – strada Gróf Mikó Imre, nr. 13
  • Eliás Mór și soția sa – strada 1 Decembrie 1918, nr. 5
  • Nemes Sándor și soția sa – strada Ciucului, nr.40
  • Kertész Vilmos și soția sa – strada 1 Decembrie 1918, nr. 77
  • Schwarz Kálmán și soția sa – strada Ciucului, nr.17
  • Féder László – strada Gróf Mikó Imre, nr. 18
  • Ghetoul – strada Ciucului, nr. 50
  • Sinagoga – strada Ciucului, nr. 24.
Publicitate
banner we radio