Ştiri locale

Municipiul Sfântu Gheorghe, locul 3 pe țară la gestionarea deșeurilor, dar deficitar la transportul în comun

Municipiul Sfântu Gheorghe se află între primele 10 reședințe de județ din țară în ceea ce privește calitatea serviciilor publice, potrivit unui raport național de diagnoză realizat în premieră pentru țara noastră de către Societatea Academică din România (SAR) și Asociaţia Act for Tomorrow.

Clasamentul, realizat în perioada septembrie 2021 – mai 2022, a vizat 47 de reședințe de județ și primăriile de sector din București, și oferă o viziune asupra serviciilor publice oferite cetățenilor (educație, transport public și gestionarea deșeurilor), dar și recomandări specifice pentru îmbunătățirea calității acestora. Raportul complet poate fi consultat AICI.

Publicitate

Conform analizei, municipiul Sfântu Gheorghe se află pe locul 3 în țară, după Sibiu și Oradea, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, însă nu excelează la capitolul transport public în comun, fiind abia pe locul 18 pe țară, alături de Satu Mare.

Primarul municipiului, Antal Árpád, a declarat că în următorii doi ani calitatea transportului public se va îmbunătăți, printr-o serie de investiții în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă.

În acest sens, Municipalitatea a demarat deja procedurile pentru achiziționarea unor autobuze electrice noi, iar planurile autorităților locale includ și construirea de stații de autobuz moderne, dar și de piste pentru biciclete și trotuare. Lucrările de modernizare și investițiile planificate vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2023.

Antal Árpád: „Şi pentru mine a fost o surpriză plăcută că suntem în top 10”

„În ceea ce priveşte transportul în comun la Sfântu Gheorghe licitaţia este în fază de analiză de oferte pe SICAP. Deja au venit ofertele, avem încredere că vom putea achiziţiona autobuze de calitate. Acesta a şi fost scopul nostru şi datorită acestui fapt a şi durat un pic mai mult, pentru că am pus accent foarte mare ca acel caiet de sarcini să fie elaborat în aşa fel ca, pe cât posibil, să cumpărăm nişte autobuze care vor funcţiona pe termen lung şi care vor fi de calitate. Suntem în urmă un pic dar sper din tot sufletul că în cazul în care peste 2 ani cei de la SAR vor repeta această analiză, să ne păstrăm poziţia, pentru că fiecare oraş e în mişcare, deci nu se opresc celelalte şi aşteaptă ca Sfântu Gheorghe să le ajungă din urmă (…) Şi pentru mine a fost o surpriză plăcută că suntem în top 10 cu oraşe ca Sibiu, Oradea sau Timişoara în faţa noastră, iar Clujul este chiar în spatele nostru un pic. Nu vorbim despre o radiografiere a tuturor serviciilor publice, dar sunt totuşi 3 servicii publice esenţiale într-o comunitate. În ceea ce priveşte transportul în comun, am luat un punctaj foarte slab, şi sunt convins că peste un an şi jumătate am lua un punctaj foarte bun, poate spre maxim”, a declarat primarul Antal Árpád.

Acesta a apreciat că punctajul obţinut reflectă situaţia reală din municipiu în ceea ce priveşte transportul public în comun.

„Este o analiză care a fost finanţată din fonduri norvegiene, un raport bine elaborat, dacă luam mai multe puncte la transportul în comun am fi spus că ceva nu e în regulă, dar la managementul deşeurilor am ieşit pe locul 3 în ţară, deci chiar e ok”, a mai spus edilul.

Pe locul 1 la categoria transport public se află Timişoara cu 92 de puncte, pe locul 2 – Bucureşti și Cluj-Napoca cu 88 de puncte, iar pe locul 3 se află Sibiu cu 86 de puncte.

Municipiul Sfântu Gheorghe a obţinut 58 de puncte, ţinându-se cont de mai multe aspecte, printre care: numărul de staţii de călători raportat la cel al locuitorilor municipiului, existenţa terminalelor/staţiilor de transport public intermodale, nivelul de deservire metropolitan, acordarea de subvenţii şi facilităţi pentru grupurile vulnerabile.

La managementul deşeurilor mai e mult de muncă

În ceea ce privește gestionarea deșeurilor, potrivit raportului, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Sibiu, Oradea şi Iași se numără printre municipiile care respectă legislația într-o mare măsură și fac eforturi pentru a crește calitatea și performanța serviciilor publice, prin dezvoltarea de programe proprii de prevenție și management al deșeurilor. La polul opus, însă, în Slatina, Brăila, Târgovişte şi București (Sectoarele 4 și 5) colectarea deșeurilor se realizează la un nivel deficitar. La acest capitol, nicio reşedinţă de judeţ nu s-a apropiat de punctajul de 100 de puncte, maximul atins fiind 70 de puncte.

Primul loc este ocupat de municipiul Sibiu, care a obținut 71 de puncte, pe locul doi se află Oradea, cu 70 de puncte, iar pe locul trei municipiile Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc și Iași, fiecare cu 63,5 puncte. La acest capitol al studiului au fost oferite punctaje pentru asigurarea colectării separate pe fracții, îndeplinirea țintelor de reciclare la nivel de municipalitate, implementarea instrumentului „plătește pentru cât arunci”, dar și informarea și educarea cetățenilor.

În ceea ce priveşte educaţia, Sfântu Gheorghe se află la mijlocul clasamentului, la egalitate cu Reşiţa, cu un punctaj de 67,5. Potrivit raportului, acordarea burselor școlare a fost notată cu 27,5 puncte din totalul de 30 de puncte posibile, iar paza în unitățile de învățământ din Sfântu Gheorghe a fost notată cu 7,50 de puncte. Analiza evidențiază că au fost alocate fonduri la capitolul cabinete medicale și stomatologice ale unităților de învățământ, iar în vederea achiziționării de echipamente medicale au fost cuprinse sume pentru astfel de investiții în ultimii 5 ani, cabinetele medicale fiind dotate cu mobilier nou, iar cele stomatologice cu aparatură medicală. Astfel, Sfântu Gheorghe a primit la acest capitol 20 de puncte din 20 posibile.

Municipiul a fost punctat cu 12,50 puncte la capitolul investiții/reparații în școli, alocând 31.502.520 lei la acest capitol în bugetul pe anul 2021. În schimb, potrivit raportului, nu există informații despre unitățile de învățământ ca fiind dotate optim pentru persoanele cu dizabilități locomotorii.

Recomandări: mai multă transparenţă

Printre recomandările făcute în urma acestei analize, se numără schimbarea modului de gestionare a cererilor privind informațiile de interes public, precum și a transparenței decizionale, în așa fel încât cetățenii și organismele sociale să aibă acces la informațiile legate de activitatea administrației publice.

Principalele concluzii ale studiului arată că toate reşedinţele de judeţ au dificultăţi în gestionarea deşeurilor, iar mai bine de jumătate dintre acestea tratează subiectul superficial, inclusiv prin nerespectarea legislaţiei minime.

Proiectul „Cetăţeni activi pentru servicii publice de calitate la nivel local” este derulat de Societatea Academică din România, în parteneriat cu Asociaţia Act For Tomorrow şi Vellenes Fellesorganisasjon, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Scopul proiectului este creşterea capacităţii de mobilizare şi implicare civică, în special în rândul tinerilor, prin dezvoltarea unui set de metode şi instrumente de monitorizare şi advocacy în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor de transport public, educaţie şi gestionare a deşeurilor furnizate de administraţiile publice locale din mediul urban.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio