Ştiri locale

Managerul Spitalului Judeţean Sfântu Gheorghe: „Sunt multe lucruri de îmbunătățit pentru a continua procesul de dezvoltare”

Una dintre prioritățile Spitalului Județean din Sfântu Gheorghe pentru anul 2021 va fi realizarea unor protocoale de lucru în vederea asigurării de tratamente multidisciplinare și pentru scăderea timpului de reacție.

La capătul unui an marcat de pandemie, conducerea unității medicale este de părere că trebuie pus un mai mare accent pe digitalizarea întregului sistem sanitar, îmbunătățirea comunicării la nivel instituțional și întărirea cooperării dintre unitățile sanitare prin intermediul schimbului de experiență.

Publicitate

„Sunt mai multe lucruri de îmbunătățit, mai multe segmente unde trebuie să lucrăm pentru a continua procesul de dezvoltare pe care l-am început (…) Una dintre experiențele ultimelor 9 luni este că putem lupta cu necunoscutul doar împreună. Toată lumea trebuie să-și asume și să realizeze partea sa din această muncă. Pornind de la această idee, în următoarea perioadă, pentru a ușura munca în echipă și pentru a o face mai strânsă decât până acum, vom crea cadrul pentru a funcționa (…) Cred că în viitor ar trebui să ne străduim să lucrăm împreună pentru a consolida spitalele din județ, atât în ceea ce privește personalul medical, cât și infrastructura. Scopul principal este de a oferi o asistență de urgență și de bază în situații similare într-un mod cât mai adecvat”, a declarat managerul spitalului, András-Nagy Róbert.

Instruirea personalului medical pentru o comunicare mai eficientă cu pacienții și aparținătorii

La fel de importantă este și comunicarea dintre medici și pacienți sau aparținători, și modul în care sunt transmise informațiile medicale către aceștia din urmă.

András-Nagy Róbert este de părere că angajații din Sănătate ar trebui să fie instruiți în acest sens, după modelul folosit în unele țări vestice. Recent, acesta a vorbit despre necesitatea introducerii titulaturii de „manager de caz” și a înființării unor „Onco Team-uri”, care să ofere consultanță, să monitorizeze pacienții, și să mențină o constantă comunicare și informare a acestora despre etapele pe care urmează să le parcurgă în procesul de diagnostic și tratament.

„Noi întotdeauna am încercat să găsim soluțiile optime pentru pacient. Trebuie să lucrăm mai mult la a consolida, respectiv acolo unde este necesar să creăm noi oportunități, căi de comunicare mai aprofundate între pacienți și lucrătorul din domeniul medical. În această privință, exemple sunt țările dinspre vest de România unde pornind de la facultate și până la rezidențiat medicii și celelalte categorii de personal sunt pregătiți în comunicarea cu pacientul. În această privință vrem să lucrăm în perioada următoare, să înființăm un astfel de centru, și nu mă refer la cât de frumos vorbește medicul sau pe ce ton, nu despre asta este vorba, ci despre o comunicare profesională în care mesajul, informațiile medicale de la un profesionist, se transmit integral către un neprofesionist, pacient sau aparținător”, a explicat managerul spitalului.

Tot la capitolul „instructaj” în rândul personalului medical, acesta mai spune că unul dintre avantajele faptului că în timpul pandemiei personalul medico-sanitar a fost nevoit să lucreze în mai multe secții, este că astfel s-a creat un schimb de experiență, oferind ocazia angajaților dintr-o anumită specialitate să împărtășească experiențe cu cei din alte departamente.

„Avantajul tragerii lucrătorilor, asistenților în principal, dintr-un loc de muncă într-altul, de pe o secție pe alta în această perioadă a fost posibilitatea acestora de a lucra într-un alt departament și de a obține o perspectivă asupra activității acelui departament, de a împărtăși experiențe. Acest lucru trebuie să continue și după această perioadă dar sub forma unui schimb de experiență, a unui stagiu practic la nivelul spitalului. Este nevoie și de o mai strânsă colaborare între diferite secții ale spitalelor”, a mai explicat managerul.

În ceea ce privește digitalizarea, acesta este de părere că întreaga infrastructură ar trebui regândită, atât la nivel județean, cât și la nivel național, reamintind că astfel de sisteme, precum cel de telemedicină, au fost mai mult decât utile în timpul pandemiei.

„Dacă acum 2 – 3 ani se discuta despre conceptul de Smart Hospital, acum cred că trebuie să îl adaptăm din punct de vedere al infrastructurii IT experiențelor din perioada pandemiei. Vorbesc despre E-health, consultații electronice, flux informațional mai rapid, mai bine definit dintre decidenți, dar și la nivelul spitalului trebuie să regândim această infrastructură”, a mai spus András-Nagy Róbert.

Este nevoie de centre medicale comunitare care să ofere asistență primară

Acesta a vorbit și despre nevoia dezvoltării centrelor de îngrijire medicală și a unui sistem de îngrijire la domiciliu, care să ofere asistență pacienților care nu necesită neapărat spitalizare.

„Este necesară înființarea unor instituții de îngrijire, în principal la domiciliu, care au existat și până acum, dar pentru care la nivel național finanțarea este undeva la 0,25% din totalul bugetului CNAS, dar este nevoie și de centre de îngrijire pentru care în momentul de față nu există legislație și finanțare. Acestea sunt o zonă tampon între spitale și familie. De exemplu, pacienții care nu mai au nevoie de îngrijire medicală în spital, sunt externați, dar au în continuare nevoie de îngrijire care poate fi făcută în aceste centre”, a mai spus András-Nagy Róbert.  

Prioritară pentru perioada următoare rămâne și extinderea secției de Oncologie, capitol la care Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe este singurul din România care s-a înscris și a câștigat un proiect de cercetare Orizont 2020 pentru dezvoltarea de tehnologii digitale, finanțat din fonduri europene.

De asemenea, deși blocate în plan secund din cauza pandemiei, cele două proiecte majore ale Spitalului, respectiv construirea unei clădiri noi TBC și a unui centru Stroke, rămân în continuare de mare interes.

„În 2020 am început reabilitarea și extinderea spitalului vechi. Avem alte două proiecte, respectiv construcția clădirii de rezonanță magnetică și a Centrului Stoke, pentru care suntem în faza terminală, în faza de avizare a proiectului tehnic, iar începând din 2021 vom putea scoate la licitație contractul de execuție a clădirii în sine. Proiectul privind clădirea de Boli pulmonare este pe masa Companiei Naționale de Investiții”, a explicat managerul.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio