
Bacalaureat 2016. Rezolvarea subiectelor la proba de Limba română
Profesoara Ruxandra Achim, de la Colegiul „I.L. Caragiale” din Bucureşti, a rezolvat pentru ziarul „Adevărul” subiectele probei de Limba şi literatura română.
Rezolvare profil Real
SUBIECTUL I
1. pentru teamă ar fi putut să ofere ca sinonim îngrijorare
2. cratimă – elidează vocala u, desparte două părţi de vorbire diferite
3. Viaţă, e un substantiv care se pretează multor expresii: aş da viaţă, era suficient să pună locuţiunea în enunţ
4. Personajele
5. Aveau substantiv propriu în vocativ
6. Mai multe variante: indicaţiile scenice, caracterizarea făcută de Dani şi autocaracterizarea, baremul prevede acceptarea oricăror variante corecte de răspuns. De obicei baremul oferă exemple de răspuns
7. Ca în orice text dramatic, notaţiile oferă indicaţii actorilor şi oferă şi anumite aspecte de caracterizare.
Dani, cu tristeţe sinceră – indicaţie scenică
E schimbat, slăbit – caracterizare
8. O observaţie generală: textele dramatice sunt construite pentru reprezentare scenică, ele vizează o componentă text literar
Cele două trăsături: folosirea dialogului dramatic, prin citarea unui astfel de dialog, două replici scurte ar fi fost de ajuns.
A doua trăsătură: folosirea indicaţiilor autorului, sunt suficiente în text.
9. Acceptarea suferinţei în iubire este şi motivul pentru care Dany oferă un astfel de sfat Madonei. La comentariu elevii au ceva mai multă libertate.
SUBIECTUL II
– e un subiect de actualitate, care îi interesează pe tineri în mod deosebit, principalul element de avut în vedere este respectarea structurii textului argumentativ: folosirea ipotezei în care să îşi exprime părerea cu privire la rolul pe care activităţile de timp liber le reprezintă pentru ei, apoi două argumente şi o concluzie. Aici ar fi putut să valorifice ideea de competiţie, jocurile s-ar putea dovedi utile şi în măsura în care dezvoltă spiritul de observaţie, atenţia, pot exista şi jocuri de observaţie, utile pentru verificarea anumitor cunoştinţe.
SUBIECTUL III
– presupune elaborarea unui plan. Eseul trebuie să aibă minimum 600 de puncte, cu menţiunea că dacă lucrarea nu are cel puţin 600 de puncte, elevul nu primeşte punctajul pentru redactare.
„Formularea este extrem de generoasă, în programa pentru Bacalaureat elevii au patru romane interbelice. Ei ar fi putut să aleagă între romanul Ion de Liviu Rebreanu, ar fi putut alege un roman scris de Mihail Sadoveanu în funcţie de manualul studiat, între Hanu Ancuţei sau Zodia Cancerului şi chiar Baltagul sau Creanga de Aur. Apoi, puteau alege inclusiv Camil Petrecu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război.
Ar fi trebuit să traseze două trăsături şi să arate dacă e roman tradiţional, istoric, mitic.
„Tema naşte oarece teamă, de fapt viziunea despre lume sintetizează concepţia autorului. La romanul Ion tema vizează condiţia ţăranului şi a intelectualului, viziunea lui Rebreanu asupra lumii ilustrează acest mecanism al vieţii tradiţionale folosind personajele care populează acest univers, astfel încât să înţelegem condiţia unui ţăran care iubeşte pământul mai ceva decât pe propria mamă”, a explicat profesorul Ruxandra Achim.
„Dacă ar fi ales Camil Petrescu, ar fi fost nevoiţi să facă o radiografie a societăţii. La Călinescu ar fi văzut viziunea acestuia raportat la problematica paternităţii, la dinamica socială. Ar fi putut să definească destul de uşor toate aceste elemente care arată viziunea autorului”, a completat profesorul.
„Titlurile sunt întotdeauna foarte sugestive, ele demonstrează maniera conceperii unui roman. La Enigma Otiliei, elevii ştiu că titlul iniţial era Părinţii Otiliei. Conflictele sunt foarte importante, elevii le puteau urmări, pe cele sociale dar şi conflictele interioare sunt la fel de importante”, a spus Achim.
„Relaţia inceput – final este foarte semnificativă pentru pregătirea conflictelor aşa cum se întâmplă în Ion sau în Enigma Otiliei, ele adună personajele cele mai semnificative”, a completat profesorul de română. În ceea ce priveşte ultima cerinţă de la subiectul III, concluzia trebuie să reia punctele semnificative ale eseului pe care l-a construit candidatul, exprimarea opiniei trebuie oferită în sensul analizei pe care a construit-o elevul.
Rezolvare Subiecte Uman
SUBIECTUL I
1. Sinonime: nu reuşesc, nu izbândesc Nesfârşită, nemărginită
2. Rol virgulă: virgula izolează un substantiv propriu în vocativ de restul enunţului
3. Ochi, sens conotativ: putea fi identificat fie în sensul de discernământ, judecată, raţiune, putere de pătrundere, sau cu sensul de pată de lumină, punct strălucitor
4. Personajele discută despre iubire, îşi exprimă concepţia despre relaţia iubire-sentiment, chiar şi suferinţa din pricina iubirii.
5. Mărci ale adresării directe: suntem în aceeaşi situaţie ca la real, fie un substantiv în vocativ: Caterina, Petru, fie nişte imperative: du-te
6. Caracterizare personal feminim: autocaracterizarea se regăseşte şi aici: sunt sinceră
7. Rolul notaţiilor autorului: reprezintă mărci ale textului dramatic, respectiv intonaţia, jocul scenic al actorilor şi chiar anumite trăiri ale personajelor
8. Două trăsături: conform definiţiei, avem de-a face cu dialogul dramatic, prezenţa indicaţiilor scenice, textul e generos, şi organizarea textuală specifică plus prezenţa numelor personajelor înaintea replicilor.
9. Şi aici comentariul putea fi nuanţat în funcţie de receptarea textului de către fiecare candidat în parte. E vorba de un anumit reproş al lui Petru cu privire la relaţia dintre sentimente şi raţiune. Petru accentuează atitudinea categorică de a judeca şi de a împărţi oamenii. Există şi o autocaracterizare şi are tentaţia de a complica anumite trăiri, în timp ce Caterina propune o judecată ceva mai simplă tocmai pentru a compensa ceea ce se petrece în sufletul lui Petru.
Fiecare personaj îşi exprimă concepţia şi nuanţele diferă în scopul caracterizării, individualizării acestor personaje.
SUBIECTUL II
– Printre argumente ar fi putut să treacă în revistă rolul esenţial al lecturii, lectura ca rampă a imaginaţiei, oferă contactul cu experienţe de viaţă posibile. Aici, în funcţie de domeniu, elevii puteau să ofere exemple atât din universul realist palpabil dar şi din domeniul science-fiction. Lectura ar putea fi considerată esenţială şi pentru dezvoltarea vocabularului, oferă o mai mare expresivitate în exprimarea punctelor de vedere.
SUBIECTUL III
Roman psihologic studiat – suntem în faţa unei singure opţiuni, acceptăm Ultima Noapte de dragoste, întâia noapte de război. Iar construirea personajului constituie de fapt întregul roman. Conform lui Camil Petrescu, personajul ignoră gândurile şi sentimentele celorlalţi şi se concentrează pe propriile trăiri.
Absolvenţii au un plan, prezentarea personajului. În plan social, trebuiau să identifice că e absolvent al unei facultăţi, că este căsătorit cu Ela, anunţând şi zbuciumul psihologic, pentru că încă de la început este anunţat acest zbucium. A doua parte îl surprinde pe front, ceea ce oferă contactul cu o a doua experienţă semnificativă.
Ar fi putut alege scena de la începutul romanului, de la popota ofiţerilor, în care Gheorghidiu îşi exprimă frumos şi nuanţat concepţia despre iubire, sintetizând experienţa forte recentă cu Ela.
Romanul este foarte apreciat de elevi pentru că problematizează multe aspecte din existenţa omului superior, aşa cum sunt ele ilustrate prin Ştefan Gheorghidiu. Aici e vorba de aceleaşi aspecte ca la profilul real: acţiune, tehnici narative, absolvenţii ştiu că e un roman modern, subiectiv, tocmai prin ancorarea în lumea citadină.
„În încheierea eseului, practic suntem în punctul din care am pornit eseul, respectiv faptul că această construcţie devină însăşi esenţa romanului”, a completat Ruxandra Achim.
„Subiectele au un grad mediu de dificultate, nu ar trebui să le pună probleme, la Real este mai generos, la Uman nu au avut de ales. Eu cred că pentru mulţi este un prilej de mulţumire, subiectele sunt foarte accesibile, nu prezintă probleme pe niciunul dintre cele trei subpuncte. Iar subiectul II este ancorat în realitate”, a conchis Ruxandra Achim.