Ştiri locale

#ApărareaApărării. Protest al avocaţilor covăsneni în faţa Tribunalului din Sfântu Gheorghe

Mai mulţi avocaţi au protestat miercuri, la sediul Tribunalului Covasna, în semn de solidaritate față de cazul avocatului Robert Roșu, pe care instanța l-a condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”.

Sub sloganul #ApărareaApărării, de pe scările instanţei de judecată, membrii Baroului Covasna au trasmis mesaje precum: „Oricine are dreptul la apărare”, „Apărarea nu este delict de opinie”, „Dreptul la apărare este garanţia democraţiei” sau „Respect pentru apărare şi egalitate de arme”.

Publicitate

Proteste similare au avut loc în toată ţara, timp de 15 minute, începând cu ora 12:00.

Într-un memorandum adresat conducerii Tribunalului Covasna, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), prin Baroul Covasna solicită respectarea standardelor recunoscute național și internațional privind libertatea de exercitare a profesiei de avocat.

Avocaţii susţin că poziția lor este determinată de unele teze desprinse din considerentele deciziei în dosarul „Ferma Băneasa” și care, dacă ar fi generalizate ca precedent judiciar, ar putea deveni sistemice, cu efecte grave asupra profesiei de avocat, asupra justiției și a statului de drept.

„Este o manifestare nu pentru sau împotriva unor oameni, ci este vorba despre un protest prin care dorim să atragem atenţia conducerii instanţelor şi organelor judiciare despre nevoia respectării reglementărilor care protejează profesia de avocat (…) În unele cazuri, din păcate tot mai frecvente, Corpul avocaţilor observă că avocatul nu mai este considerat un partener cu drepturi legal stabilite în actul de justiţie, ci este un rău necesar (…) Problema pe care o invocăm noi este că de multe ori nu se respectă dreptruile avocaţilor. În acest caz, drepturile au fost grav încălcate, colegii noştri au fost condamnaţi pentru părerile lor exprimate în dosar (…) Sunt multe probleme, suntem conştienţi că nu se rezolvă problemele profesiei, dar am înţeles să sensiblizăm, să atragem atenţia conducerii instanţelor şi clienţilor că este important ca avocaţii să fie respectaţi pentru că sunt garanţia democraţiei”, a declarat decanul Baroului Covasna, av. dr. Laczkó-Dávid Géza.

Potrivit acestuia, demersul avocaţilor nu este pentru anularea sentinţei, pe care de altfel o consideră abuzivă, ci pentru a trage un semnal de alarmă.

„Demersul nostru este în contextul acestei soluţii care a alarmat întregul Corp al avocaţilor. Am constatat multe nereguli, s-au acumulat un număr de abuzuri sau atitudini şi soluţii considerate abuzive care au determinat protestul nostru”, a mai spus decanul.

„Orice om are dreptul la apărare, fie el și infractor. Un avocat poate susține opinii controversate din punct de vedere juridic, fără teamă că ar putea fi urmărit penal”

În memorandumul adresat preşedintei Tribunalului Covasna, membrii Baroului Covasna îşi justifică nemulțumirile și temerile prin faptul că în ultima perioadă se recurge la identificarea acestora cu clienții lor; atragerea răspunderii penale pentru susținerea de către avocat a unor teze juridice apreciate de acuzare ca fiind incorecte; audierea avocaților în dosarele clientilor si folosirea acestor declarații de martor ca probe în dosar, audierea judecătorilor în calitate de martori în legătură cu propriile hotărâri, ignorarea autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești, cu consecința creării unei stări de insecuritate gravă în cu privire la utilizarea în raporturile juridice a respectivelor hotărâri.

Astfel, spun aceştia, activităţi de consiliere și reprezentare a clientului, precum cele de redactare sau încheiere a contractelor, notificări, reprezentarea în fața autorităților, întâlniri cu clienții, sau participarea la consilii de administrație sunt aduse ca probe într-un dosar penal, ca acte de autorat pentru constituire de grup infracțional organizat sau ca acte de complicitate la abuz în serviciu.

„Din motivarea deciziei instanței în dosarul Ferma Băneasa,  (…) răzbat idei care tind să relativizeze și să repună în discutie aspecte pe care le-am considerat dintotdeauna ca fiind acceptate în legătură cu rolul avocatului. Un dosar are şanse de câştig sau pierdere şi orice om are dreptul la apărare, fie el și infractor. Un avocat poate susține opinii controversate sau chiar greșite din punct de vedere juridic, fără teamă că ar putea fi urmărit penal, cu atât mai mult atunci când acestea se întemeiază pe hotărâri judecătorești și irevocabile. Un avocat nu poate fi sancționat că nu a depus la dosar acte potrivnice interesului juridic al clientului. Onorariul de succes al avocatului este practicat de când lumea, fără a fi considerat beneficiu ilegal sau că interesul avocatului în recuperarea acestuia ar putea avea conotațiile unei activități nelegitime (…) Demersul nostru instituţional nu se îndreaptă împotriva justiției, a instituțiilor autorităţii judecătoreşti în plan local sau naţional, ci are ca scop atenţionarea asupra faptului că generalizarea unor viziuni care tind să destabilizeze constantele rolului actorilor în actul de justitie tind să pună în pericol nu numai profesia de avocat, dar și alte profesii juridice iar în cele din urmă chiar sistemul judiciar”, se arată în memorandumul semnat de decanul Baroului Covasna, av. dr. Laczkó-Dávid Géza.

Potrivit Agerpres, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe Robert Roşu, avocatul prinţului Paul al României, în luna decembrie a anului trecut, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.

În acelaşi dosar, prințul Paul al României a primit 3 ani şi 4 luni de închisoare, iar omul de afaceri Remus Truică 7 ani, ambele pedepse fiind cu executare.

Acuzaţiile din dosar vizează infracţiuni comise în perioada 2006 – 2013 în diferite forme de participare, în interesul obţinerii unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de prinţul Paul.

Conform DNA, Remus Truică, avocatul Robert Roşu şi israelienii Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz au constituit, începând din noiembrie 2006, un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de prinţul Paul, prin oferire de bani sau bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor şi instituţiilor care deţineau aceste proprietăţi.

Prinţul Paul i-a promis lui Truică şi asociaţilor acestuia o cotă parte importantă, între 50% şi 80% din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu firma Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică.

Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri a grupului ar fi ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, în data de 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, fiind redactat de avocatul Robert Roşu.

Prejudiciul în acest dosar a fost estimat la 145 milioane euro.

Motivarea Înaltei Curți în dosarul Ferma Băneasa, privind decizia de condamnare a avocatului Robert Roșu, are peste 700 de pagini, conform G4media.ro, şi arată că „Inculpatul Roşu nu este acuzat de fapte care se circumscriu exercitării cu bună-credinţă şi în limitele legii a profesiei de avocat, ci de implicarea sa în demersuri ilicite”

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
Publicitate
banner we radio