Vineri e Ziua porților deschise la IPJ Covasna. Elevii și profesorii sunt așteptați să participe

Elevii și profesorii din județul Covasna sunt așteptați să participe vineri, 24 martie, la Ziua porților deschise organizată de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Covasna, pentru a marca Ziua Poliției Române, sărbătorită în fiecare an pe 25 martie.

Evenimentul, care marchează împlinirea a 201 ani de tradiție și continuitate a instituției, va avea loc între orele 10:00 și 11:30 la sediul din strada Bd. Gen. Grigore Bălan nr. 71 din Sfântu Gheorghe.

Unitățile de învățământ din județ își pot anunța intenția de participare la eveniment până joi, 23 martie, la adresa de e-mail: cpdcp@cv.politiaromana.ro, indicând numele școlii, clasele participante și numărul aproximativ de elevi, însoțiți de cadrele didactice.

„În contextul aniversării, la data de 25 martie 2023, a 201 de ani de tradiție și continuitate a instituției Poliției Române, vă informăm cu privire la faptul că în data de 24 martie 2023, între orele 10.00 11.30, Inspectoratul de Poliție Județean Covasna – organizează o manifestare cu tema. Ziua Porților Deschise”, acțiune programată la sediul inspectoratului din Bd. Gen. Grigore Bălan, nr. 71, având ca obiective promovarea profesiei de polițist precum şi a educației preventive şi antivictimizare”, se arată într-o adresă a IPJ Covasna, transmisă Inspectoratului Școlar Județean.

Pe 25 martie este prăznuită sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri, al cărei simbol se afla pe primul steag al Marii Agii, preluat ulterior şi pe actualul drapel al Poliţiei Române.

***

Agia era instituţia care avea atribuţii poliţieneşti în cele două Principate Române, până la Revoluţia din 1848, şi funcţiona în capitalele Bucureşti şi Iaşi, la conducerea sa aflându-se un agă (cuvânt de origine turcească).

Primul drapel al Agiei era confecţionat din mătase de culoare galben-crem şi înfăţişa, pe o faţă, un chenar de aur cu o ghirlandă tot din aur, în interiorul căreia se afla o acvilă cruciată neagră, care se sprijinea pe un munte de culoare verde. Ghirlanda era timbrată cu o coroană regală, în spatele ei încrucişându-se tuiuri, drapele, buzdugan, stindarde, lănci, săbii, puşti, topoare și tobe. Sub acvilă se afla o inscripţie care atesta realizarea acestui drapel, iar sub această inscripţie se afla o balanţă, iar în colţurile din partea superioară erau ilustrate luna şi soarele. Pe cealaltă faţă a drapelului erau ilustrate aceleaşi obiecte, cu excepţia interiorului ghirlandei, unde era înfăţişată Maica Domnului, înaintea îngerului care îi aduce vestea cea bună (Buna Vestire).

În 1822, Grigorie Dimitrie Ghica, primul domn al Ţării Româneşti (1822-1828) i-a înmânat steagul Agiei Marelui Agă, Mihăiţă Filipescu, şeful poliţiei din acele vremuri, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bucureşti, moment care a marcat legalizarea funcţionării acestei instituţii.

Potrivit Agerpres, prin Regulamentele Organice din anul 1831, Agia a devenit Poliţie şi astfel a fost creată Poliţia din Capitală, cu atribuţii asemănătoare celor actuale. În timpul Revoluţiei de la 1848 a avut loc reorganizarea poliţiei, prin apariţia instituţiei şefului poliţiei Capitalei, căruia i se subordona Guardia municipală.

Competenţele poliţiei au fost extinse începând cu Legea de organizare a poliţiei, emisă în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929).

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949,a  fost înfiinţată Miliţia, iar apoi, prin Decretul – Lege nr. 2/27 decembrie 1989, a fost reînfiinţată Poliţia Română ale cărei competenţe au fost reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23 aprilie 2002, se arată pe site-ul Poliției Române.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate