Ştiri locale

VIDEO. Nuntă tradiţională românească la Nedeia mocănească din Covasna

Obiceiurile tradiţionale de nuntă ale românilor din Covasna – Voineşti au fost prezentate duminică, la Nedeia mocănească din Valea Zânelor, una dintre cele mai vechi şi populare sărbători din zonă.

Alaiul de nuntă, cu cai şi căruţe împodobite, a pornit, ca în fiecare an, din faţa Bisericii ortodoxe din Voineşti, după ce a primit binecuvântarea preotului, iar petrecerea a avut loc la casa nedeii.

Publicitate

Sărbătoarea aminteşte de vremurile când ciobanii coborau de la munte, în preajma Sântiliei, pentru a-şi alege nevestele, iar în cadrul acesteia au fost prezentate obiceiurile de nuntă specifice zonei, cum ar fi cerutul miresei, bărbieritul mirelui, ruperea colacului, descălţatul naşilor, trânta voinicilor şi ridicatul bolovanului.

Fiecare moment are o semnificaţie şi un rost aparte, a explicat vornicul. Spre exemplu, dacă mireasa scoate mai iute opinca naşei din picior atunci înseamnă că femeia va avea ultimul cuvânt în casă, dacă paiele aprinse aruncate la picioarele tinerilor însurăţei în timp ce dansează se sting repede înseamnă că nu vor avea certuri în familie, iar ruperea colacului deasupra capului miresei şi împărţirea lui în patru zări e de bun augur pentru viitorii părinţi, existând credinţa că vor avea urmaşi sănătoşi, viguroşi şi, desigur, mocani.

„Este o tradiţie foarte veche, datează din anul 1500 şi ceva. Era sărbătoarea ciobanilor care coborau de la munte pentru câteva zile pentru a-şi alege soţiile. Peţitorul îi oferea fetei alese o păpuşă de caş, iar ea, ca răspuns, îi oferea un fir de busuioc. Apoi intrau în horă, dansau împreună Sântilia, apoi mai chefuiau câteva zile, după care ciobanii urcau la munte şi când se întorceau făceau nunţile. Am încercat să ducem tradiţiile mai departe, să nu le pierdem, pentru că au o valoare foarte mare pentru noi. La Sântilie, câţiva actori joacă rolul mirelui şi miresei, dar la nunţile din Voineşti încă se mai păstrează aceste tradiţii”, a declarat Dumitru Balea, secretarul Asociaţiei „Justinian Teculescu” din staţiunea Covasna.

Dorel Lungu, unul dintre membrii de vază ai comunităţii locale, a precizat că „actorii” care interpretează rolul mirelui şi al miresei sunt aleşi dintre tinerii care se vor căsători anul viitor.

Potrivit acestuia, sărbătoarea s-a desfăşurat sub denumirea de „Sântilie” până în anul 1974, după care a devenit „nedeia mocănească”, fiind organizată neîntrerupt până în ziua de azi, cu excepţia unui singur an când organizatorii au decis să doneze banii alocaţi pentru această manifestare unei localităţi din judeţul Vrancea grav afectată de inundaţii.

Nuntaşii, dar şi turiştii care au venit duminică la nedeie au fost cinstiţi cu cozonac şi vin şi au putut degusta produsele tradiţionale ale crescătorilor de oi din zonă – urdă, pastramă de oaie, tochitură de miel la ceaun sau bulz cu brânză copt pe jar.

Ioan Rusu, cioban din tată în fiu, recunoaşte că meseria aceasta nu e una uşoară, iar tinerii din ziua de azi nici nu se gândesc să lucreze la stână.

„De când mă ştiu, de mic copil am lucrat la stână, ne-am tras din neam de ciobani şi sperăm să dăm mai departe meseria şi copiilor noştri. E foarte greu să fii cioban, nu poate face oricine meseria asta, trebuie să fii născut pentru asta. E o viaţă grea, singurătatea, vremuri grele, iar afacerile merg din ce în ce mai greu. Nu se mai caută nici brânza, nici mielul, nu mai au preţ, e tot mai rău, după cum se vede, în meseria asta. Încet, încet se pierde, dacă ne ducem noi, generaţia asta, se duce, pentru că ăstora tineri nu le place, pleacă în străinătate”, spune Rusu.

În cadrul Nedeii de la Covasna a fost prezentat şi volumul Florentinei Teacă, „Mocanii voineşteni, străjeri ai românismului în Arcul carpatic transilvănean”, ieşit recent de sub tipar, care a adunat mărturii şi fotografii despre viaţa ciobanilor din zonă.

„Eu mă trag din mocanii voineşteni şi am simţit că am o datorie – să le pot întoarce ce au făcut ei sute de ani ca să fiu ce sunt eu azi. Lumea asta a mocanilor e o lume frumoasă, cu oameni cu suflet frumos, care şi-au păstrat obiceiurile şi tradiţiile de sute de ani. Meseria de cioban nu e una uşoară, eu am descoperit acest lucru vorbind cu ei şi am vrut, oarecum, ca aceste amintiri ale ciobanilor bătrâni să nu se piardă”, a menţionat Florentina Teacă.

Nedeia mocănească a voineştenilor este organizată de Asociaţia Cultural Creştină Justinian Teculescu şi Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine Covasna, cu sprijinul Primăriei oraşului Covasna şi al agenţilor economici din zonă.

(Agerpres)

Publicitate
Publicitate
banner we radio