Ungaria, sancţionată de Parlamentul European pentru că încalcă normele UE

Parlamentul European a aprobat, miercuri, o rezoluție prin care se demarează împotriva Ungariei procedura pentru declanșarea Articolului 7 al Tratatului UE împotriva Ungariei. Este așa-numita „opțiune nucleară”, iar la finalul procedurii, Budapesta ar putea rămâne fără drept de vot. Ungaria este a doua țară în cazul căreia se aplică această procedură, după Polonia, pentru încălcări ale statului de drept.

Rezoluția a fost votată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă și 48 de abțineri.

Este un vot foarte important, pentru că este pentru prima oară când declanșarea procedurii de sancționare a unei țări pentru derapajele în privința statului de drept se decide în Parlamentul European, unde erau necesare două treimi din voturi.

În cazul Poloniei, procedura a fost declanșată de Comisia Europeană.

Desigur, este o procedură îndelungată și laborioasă, dar este un semnal politic important, pentru că rezultatul votului din Parlamentul European arată că inclusiv popularii europeni, adică cei care sunt din același partid european cu Fidesz-ul lui Viktor Orban, au votat în favoarea rezoluției.

Rezoluția votată menționează articolul 7.1 din Tratatul european, care se referă la o acțiune de prevenție, cu alte cuvinte, procedura este declanșată împotriva Ungariei pentru a preveni o înrăutățire a situației statului de drept.

Reprezentanții Guvernului de la Budapesta vor avea dreptul să se apere în fața Consiliului Uniunii Europene, să vină cu justificările lor și să-și argumenteze acțiunile.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că decizia Parlamentului European de a începe procedura represivă faţă de Ungaria este o „răzbunare meschină” a politicienilor pro-imigraţie şi că Ungaria va contesta hotărârea. 

Votul de miercuri din Parlamentul European vine după dezbaterea din ajun din forul legislativ pe această temă, dezbatere la care a participat și premierul Viktor Orban. Acesta a contracarat și a spus că raportul Sargentini este un abuz și o insultă la adresa țării sale.

„Politicienii de la București ar trebui să fie atenți la votul din Parlament și să citească cu atenție raportul Sargentini”, a declarat la Digi24 fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, în condițiile în care violențele de la protestele din 10 august de la București vor face obiectul unei dezbateri în Parlamentul European, luna viitoare, o dezbatere la care ar putea fi invitată să ia parte și premierul Viorica Dăncilă.

Ce i se reproșează lui Viktor Orban

Nerespectarea statului de drept și a libertății ONG-urilor, rele tratamente aplicate imigranților – lista nemulțumirilor stârnite de premierul populist-conservator Viktor Orban este lungă.

În apărarea sa, Viktor Orban spune că derapajele de care îl acuză europarlamentarii sunt „inexacte și înșelătoare”.

Viktor Orban se află la putere din 2010, propulsat de o gravă eroare a socialiștilor aflați până atunci la guvernare: aceștia au mințit voit în legătură cu situația economiei, de teamă să nu piardă alegerile, iar discuțiile lor din spatele ușilor închise s-au scurs către presă și le-au fost fatale.

Abia ajuns la putere în 2010, Orban a declanșat o vastă reformă constituțională în care a introdus valorile „creștinismului” și ale… „familiei tradiționale”.

Publicitate