Un deputat de Covasna a depus în Parlament un nou proiect de autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc

Deputatul Kulcsár-Terza József, preşedintele PCM Covasna şi ales deputat pe listele UDMR Covasna, a depus pe data de 22 decembrie 2017 un proiect de autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc, care propune în esenţă revenirea la organizarea adminstrativă pe scaune, un preşedinte, parlament şi guvern propriu iar limba maghiară recunoscută ca limbă oficială pe lângă română, scrie hotnews.ro.

Două săptămâni mai târziu, luni, 8 ianuarie, liderii celor trei partide ale comunităţii maghiare din România, UDMR, PCM si PPMT, au semnat la Cluj o declaraţie comună (detalii AICI) prin care cer autonomie teritorială, locală şi culturală, dar n-au spus că în Parlament a fost depus deja si un proiect de lege in acest sens. Este al doilea proiect radical de autonomie, dupa o initiativa similara prezentata public in septembrie 2014.

Proiectul de lege este semnat de un singur iniţiator: deputatul UDMR  Kulcsár-Terza József. Acesta este presedintele organizatiei Covasna a Partidului Civic Maghiar (PCM), cunoscut pentru pozitiile sale radicale privind autonomia. „Ţinutul Secuiesc există, a existat şi va exista. Niciodată n-o să fim slugi pe pământul nostru natal”, afirmă  Kulcsár-Terza József în mai 2017 într-o declaraţie politică făcută în Parlamentul României.

Potrivit proiectului depus de deputatul UDMR, teritoriul regiunii autonome ar cuprinde actualele judete Covasna si Harghita, precum si scaunul istoric Mures care apartine judetului Mures. In proiect sunt listate cele opt scaune si localitatile apartinatoare.

„Regiunea autonoma Tinutul Secuiesc” ar urma sa aiba un fel de Parlament, Guvern si presedinte propriu. Consiliul de Autoadministrare ar urma sa joaca rolul Parlamentului, cu 77 de membri alesi iar Comisia de Autoadministrare rolul Guvernului. Scaunele ar urma sa joaca rolul judetelor, si ele cu institutii proprii: Consiliul Scaunal, Comisia Scaunala, presedintele Scaunului.

Presedintele Ţinutului Secuiesc ar reprezenta regiunea, urmand sa fie ales de cetatenii regiunii pe o perioada de patru ani si poate avea doua mandate. Juramantul depus de viitorul presedinte al tinutului secuiesc suna astfel: „Jur pe onoarea mea ca voi indeplini, cat voi putea de bine, functia care mi s-a incredintat, voi reprezenta si voi ocroti interesele populatiei Tinutului Secuiesc, voi respecta legile tarii si deciziile autoritatilor regiunii, Constitutia Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”. Presedintele dispune de imunitatea acordata demnitarilor.

Regiunea ar urma sa aiba politie proprie, care „trebuie sa reflecte compozitia nationala a regiunii pe care o deserveste”. Consiliul Scaunal ar urma sa asigure „avantaje locuitorilor scaunului in procesul de oferta a locurilor de munca”.

Neclar este insa capitolul referitor la finantarea viitoarei regiuni de la bugetul de stat. Pe de-o parte initiatorul vrea ca regiunea sa dispuna liber de resursele financiare proprii, dar pe de alta parte vorbeste despre transferuri si subventii de la bugetul de stat care ar trebui efectuate tinandu-se seama de „respectarea principiului de neafectare”.

Impozitele si taxele ar urma sa fie stabilite prin „decizii ale autoritatilor de autoadministrare”. 90% din volumul impozitelor pe venit devine parte componenta a bugetului local, la fel 80% din volumul impozitelor si taxelor. Totusi, initiatorul vrea ca „in scopul functionarii autoritatilor de autoadministrare, bugetul de stat prevede o echilibrare financiara care are ca scop anihilarea efectelor negative provenite din distribuirea inechitabila a resurselor financiare potentiale si corectarea dezavantajelor financiare provocate”.

Controlul asupra autoritatilor de autoadministrare ale regiunii revine, potrivit proiectului de lege, Curtii Constitutionale, Guvernului, instantelor de Contencios Administrativ si Curtii de Conturi.

Vezi AICI proiectul de lege integral aşa cum apare pe site-ul Camerei Deputaţilor.

„Secuimea, populatie autohtona cu identitate nationala maghiara, majoritara in Tinutul Secuiesc, revendica autonomia teritoriala a acestei regiuni in conformitate cu prevederile documentelor internationale si cu practica in acest domeniu din statele Uniunii Europene (ex. Italia – Tirolul de Sud, Finlanda – Insulele Aland, Belgia – Regiunea Flamanda si Valona) etc precum si din alte state fara statut de membru al Uniunii Europene (ex. Republica Moldova – Uniunea Teritoriala Autonoma Gagauzia, Serbia – Provincia Autonoma Voivodina). Autonomia practicata in regiunea istorica Szekelyfold – Tinutul Secuiesc – Terra Siculorum, prin modul de organizare al scaunelor secuiesti dateaza din anii 1200”, arata deputatul UDMR Kulcsár-Terza József in expunerea de motive care insoteste proiectul de lege.

In document se mai arata ca „in declaratia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 deplina libertate nationala este mentionata ca principiu fundamental al noului stat roman: „III.1. Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii in proportie cu numarul indivizilor care-l alcatuiesc”.

„Anexa prezentului proiect de lege cuprinde orasele si comunele Tinutului Secuiesc, totalizand 149 de autoritati locale. Din acest numar, 63 autoritati locale pana in prezent au adoptat prin hotarare locala o petitie catre Parlamentul si Guvernul Romaniei, prin care isi exprima solicitarea lor, privind crearea unei regiuni administrative “care sa fie denumita Tinutul Secuiesc, ci care sa cuprinda toate localitatile din anexa la prezentul memorandum, si numai aceste localitati”, si aceasta regiune sa primeasca un statul autonom, pe baza unei legi organice, ce va fi inaintat Parlamentului Romaniei”, se mai arata in expunerea de motive.

Publicitate