
Soarta Casei de Cultură a Sindicatelor din Sfântu Gheorghe, „la mâna” instanței superioare. Primarul Antal Árpád: „Suntem în situaţia în care poate că trebuie să mai dăm şi bani ca să obţinem o ruină”
Primăria Sfântu Gheorghe va ataca cu recurs decizia instanței de fond, în procesul intentat de Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR) împotriva Statului Român şi a Municipiului Sfântu Gheorghe, pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra clădirii fostei Case de Cultură din municipiu, aflată în paragină de aproape un deceniu.
Primarul Antal Árpád a declarat joi, într-o conferință de presă, că în primă instanță magistrații au stabilit că imobilul se află în proprietatea ANCCSR, însă sentința finală va fi dată de instanța superioară, urmând ca după stabilirea situației juridice a imobilului, autoritățile locale să poată demara negocierile în vederea reabilitării și reintroducerii imobilului în circuitul cultural.
Edilul a mai precizat că Municipalitatea a reușit înregistrarea clădirii în inventarul statului român, după ce în 2021 Ministerul Finanțelor a comunicat că mai mult de zece dintre casele de cultură din țară care și-au încetat activitatea și au început să se degradeze în ultimii ani, nu figurează în evidențele sale nici cu denumiri, și nici cu adrese sau numere cadastrale.
„După cum ştiţi, am avut mai multe demersuri prin care am încercat să obţinem dreptul de proprietate asupra Casei de Cultură a Sindicatelor. Am încercat prin instanţă să executăm sindicatele pentru datoriile pe care le-au avut către Primărie, după aceea, am încercat cu o hotărâre de guvern. La vremea respectivă, deşi Ministerul Dezvoltării a elaborat proiectul de hotărâre de guvern, Ministerul de Justiţie a spus că nu poate să avizeze favorabil proiectul de hotărâre, doar dacă sindicatele renunţă de bună voie la dreptul de folosinţă, pentru că în cartea funciară, în acest moment, apare că terenul este proprietatea statului, clădirea este proprietatea statului, sindicatele având drept de folosinţă asupra clădirii. Având în vedere faptul că, între timp, sindicatele nu s-au îngrijit de clădire, iar clădirea a intrat într-o stare mai mult decât deplorabilă, am reluat iniţiativa proiectului de hotărâre de guvern. Înainte de asta, am înscris clădirea în inventarul statului, pentru că Ministerul de Finanţe a spus că nici nu cunoaşte că ar exista asemenea clădiri, nu numai la Sfântu Gheorghe, nici în alte oraşe (…) Am creat cadrul legal pentru ca Primăria să poată să o înscrie în inventarul statului. Astăzi, dacă cineva intră pe site-ul Ministerului de Finanţe, găseşte Casa de Cultură a Sindicatelor înscrisă în inventarul statului”, a explicat primarul.
În vara anului trecut, autoritățile locale au încercat să obțină transferul clădirii, prin hotărâre de Guvern, din folosința Uniunii Generale a Sindicatelor din România, în domeniul public, mizând pe faptul că, potrivit legislației în vigoare, dreptul de folosință asupra unui imobil poate fi retras dacă se dovedește că administratorul sau proprietarul nu l-a gospodărit corespunzător. Cu toate acestea, proiectul nu a poate fi avizat până la finalizarea proceselor deschise în instanță.
„Am iniţiat un nou proiect de hotărâre de guvern, pornind de la ideea că orice entitate care are drept de folosinţă, conform Codului Civil, trebuie să se comporte ca un bun gospodar cu bunul respectiv şi am avut dovezi suficiente că cei de la sindicate nu s-au comportat ca buni gospodari. Practic, nu trebuia să discutăm despre obţinerea unui acord din partea sindicatelor pentru a renunţa la dreptul de folosinţă, ci Guvernul, ca proprietar, putea să retragă ca sancţiune dreptul de folosinţă. Aşa a şi fost conceput proiectul de hotărâre de guvern, care a plecat de la Ministerul Dezvoltării, însă din nou nu a fost avizat pentru că la momentul respectiv exista pe rolul instanţei un proces intentat de sindicate împotriva Guvernului şi Primăriei, în ceea ce priveşte dreptul de proprietate al clădirii, sindicatele afirmând că ele sunt proprietarii, nu statul. Şi pe bună dreptate, nu am ce să comentez, Ministerul de resort nu putea să avizeze până nu se finalizează acest proces. De atunci, acest proces s-a finalizat, în sensul în care instanţa de fond a spus că într-adevăr sindicatele sunt proprietarii clădirii, terenul este în proprietatea statului român. Se va merge în instanţa de recurs, instanţa superioară, şi să vedem ce va spune instanţa superioară. Important este să existe o decizie finală, pentru că încă nu este finală această decizie”, a mai explicat Antal Árpád.
Potrivit primarului, există mai multe scenarii în funcție de decizia finală a magistraților, iar autoritățile locale sunt interesate inclusiv să încheie un contract de vânzare-cumpărare a fostei Case de Cultură, interesul Municipalității fiind ca imobilul să fie reabilitat cât mai curând.
„Există două posibilităţi: să se spună că proprietar este statul şi, în acest caz, proiectul de hotărâre de guvern poate să meargă mai departe iar dreptul de proprietate să vină la Municipalitate, sau ca şi instanţa superioară să dea dreptate sindicatelor, să spună că este a lor, caz în care există mai multe scenarii. Unul dintre scenarii este ca sindicatele să modernizeze clădirea, să o redea în circuitul economic-cultural, să ne plătească datoriile pe care le au către Municipalitate. Un al doilea scenariu este să încercăm să îi executăm dacă nu ne plătesc datoria, în acest caz, evident, plătind o diferenţă faţă de valoarea clădirii, nu ştiu dacă va valora mai mult clădirea decât datoria pe care o au ei la Primărie, în condiţiile în care arată acum clădirea. Un al treilea scenariu este să stăm la masă şi să negociem un contract de vânzare – cumpărare, dacă ei sunt de bună-credinţă. Evident, mai sunt alte variante, însă ceea ce e sigur astăzi, şi cred că este ceea ce interesează pe foarte mulţi cetăţeni din acest oraş, este că există o entitate juridică care spune că e a lui. Eu întotdeauna am spus că nu e a Oraşului, am ştiut îndotdeauna, dar nu ştiam dacă e a statului sau a sindicatelor, nu mi-a fost clar acest lucru, nu e clar nici astăzi până nu există o decizie finală. Dar este cineva care spune că e a lui, şi atunci întreb: de ce nu are grijă de clădire?”, a mai spus edilul.
„Chiar dacă primeam de la Guvern gratuit clădirea, luam în spinare o problemă pe care după aceea trebuia să o rezolvăm”
În luna august a anului trecut, ANCCSR acuza Primăria Sfântu Gheorghe că a formulat o ofertă pentru achiziționarea imobilului „în schimbul unui preț absolut derizoriu de 900.000 lei”, și că după ce oferta a fost refuzată, „autoritățile locale au pornit o adevărată ofensivă”. În cadrul conferinței de joi, edilul a afirmat că există șansa ca Primăria să fie nevoită „să dea bani ca să obțină o ruină”, însă și dacă ar fi primit imobilul gratuit din partea statului, reabilitarea și repunerea în circuitul economic – cultural ar fi însemnat o povară financiară pentru autorități.
„Interesul nostru era ca acea clădire să fie funcţională, să fie în circuitul cultural al oraşului, indiferent de proprietar. Evident, îmi doresc să fie a oraşului, dar totodată îmi iau un necaz, chiar dacă primeam de la Guvern gratuit clădirea, luam în spinare o problemă pe care după aceea trebuia să o rezolvăm, cu bani şi aşa mai departe. Acum suntem în situaţia în care poate trebuie să mai dăm şi bani ca să obţinem o ruină, ca după aceea să începem să facem ceva, dar aşa cum este nu e ok. Dacă am face un referendum cred că 100% ar spune că nu e ok aşa cum este, şi atunci, eu ca primar trebuie să fac ceva. Dacă va trebui să o cumpărăm, o să o cumpărăm, iar dacă vom putea să îi executăm, o să îi executăm, important este să ştim cu cine stăm la masă, pentru că problema era că nu ştim dacă la masă stă statul sau sindicatul. Dacă la masă stătea statul, se rezolva cu hotărâre de guvern, pentru că în acest moment există o voinţă politică în acest sens, de a se preda această clădire către Municipalitate (…) Ce e foarte interesant că noi, la un moment dat, am intentat un proces împotriva sindicatului pentru datorii, să îi executăm, şi atunci instanţa a spus că proprietar este statul, iar statul nu poate fi executat, iar acum o altă instanţă a spus că sindicatul este proprietar”, a mai spus primarul.
Casa de Cultură şi-a încetat activitatea după anul 2012, după ce a acumulat o datorie de aproape 500.000 de lei către bugetul local, iar Primăria i-a blocat conturile. Între timp, datoria către bugetul local a ajuns la peste un milion de lei.
(Ioana Ardeleanu)