Situația comunității maghiare din România, printre temele abordate în reuniunea specială a Comisiei Consiliului Europei de la Balvanyos
Respectarea drepturilor comunitare, lacunele legislative interne şi internaţionale în problema minorităţilor au fost prezentate, miercuri, de UDMR la reuniunea specială a Comisiei de Guvernanţă a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale a Consiliului Europei, care se desfăşoară la Băile Balvanyos, în judeţul Covasna.
Potrivit unui comunicat de presă al Biroului de presă al Consiliului Judeţean Covasna, la Comisia de Guvernanţă a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale a Consiliului Europei reunită la Balvanyos, timp de două zile, participă reprezentanţii locali şi regionali ai celor 47 de state membre ale Consiliului Europei.
Liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), a arătat în deschiderea reuniunii că Uniunea susţine de 28 de ani o descentralizare reală în sensul atribuirii către autorităţile locale de competenţe reale.
„Din acest motiv, legiuitorii UDMR susţin atribuirea către autorităţile locale de competenţe reale, nu fictive, pentru că, şi în Europa, progresul şi pacea sunt garantate de o descentralizare puternică. Totodată, avem nevoie de un cadru legislativ la nivel european, care asigură, prin descentralizare, respectarea drepturilor minorităţilor şi aplicarea legilor în vigoare din acest domeniu. Principiile descentralizării şi ale autonomiei locale nu pot fi situate deasupra legilor care garantează respectarea drepturilor fundamentale ale omului sau a drepturilor minorităţilor naţionale. Trebuie să spunem în mod clar, că este inacceptabil ca în România să fie considerată încălcarea legii faptul că o administraţie publică locală decide să ofere unele drepturi pentru minoritatea naţională din localitate, chiar dacă nu este obligată de lege să facă acest lucru”, a arătat Korodi Attila, citat de comunicatul CJ Covasna.
Korodi a precizat că aceste situaţii nu sunt în concordanţă cu prevederile Convenţiei-cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale şi cu cele din Charta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, fiindcă o autoritate publică locală poate fi eficientă doar dacă are competenţa de a decide în problemele care vizează acea comunitate locală. Potrivit politicianului, Consiliul Europei poate fi o instituţie puternică doar dacă există colaborare şi în privinţa acestor chestiuni, între diferitele instituţii ale sale.
„În calitatea mea de membru al APCE am senzaţia că interesul unora este să nu existe colaborare şi schimb de informaţii între diferitele instituţii. Împreună putem corecta acest lucru. Adunarea Parlamentară ar putea avea rezultate mai bune dacă am colabora mai frecvent pe baza unor rapoarte elaborate de Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, dacă am şti că există o reţea de instituţii care nu omite, ci sprijină soluţiile propuse de acest congres în unele domenii de interes major pentru Europa”, a mai subliniat liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor.
În comunicat se mai arată că trebuie consolidată cooperarea şi relaţiile dintre Consiliul Europei şi Uniunea Europeană, deoarece Uniunea Europeană nu a luat toate măsurile pentru implementarea recomandărilor şi normelor Consiliului Europei privind drepturile minorităţilor naţionale.
„În ciuda faptului că am ridicat de mai multe ori aceasta problemă în Parlamentul European, dilema de la Copenhaga nu a fost rezolvată. Ce înseamnă acest lucru: statele care sunt în procesul de aderare la UE trebuie să îndeplinească anumite condiţii, inclusiv pe cele legate de protecţia minorităţilor naţionale şi etnice, dar obligaţia acestora de a continua să asigure condiţiile respective şi după aderare nu mai există. În cazul nostru, acest lucru a dus la faptul că, după 11 ani de apartenenţă la UE, situaţia etnicilor maghiari din România s-a înrăutăţit considerabil, nerespectarea legilor şi sentimentele anti-maghiare intensificându-se”, a afirmat, în acelaşi cadru, europarlamentarul Iuliu Winkler.
Eurodeputatul a susţinut că UDMR a iniţiat, în cadrul oferit de Iniţiativa Cetăţenească Europeană, Minority Safepack, care s-a bucurat de sprijinul a mai mult de 1,2 milioane de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale şi etnice.
„Cerem Uniunii Europene să-şi asume protecţia minorităţilor naţionale şi etnice şi să oblige statele membre să respecte drepturile acestora. De asemenea, este necesar să se pună în practică recomandările şi normele Consiliului Europei privind protecţia minorităţilor în reglementările Uniunii Europene. Şi conferinţa de azi serveşte acestui obiectiv, care este unul de prim rang în activitatea noastră din Parlamentul European. În concluzie, trebuie să sprijinim o colaborare mai strânsă între Consiliul Europei şi organismele sale şi Parlamentul European”, a mai spus europarlamentarul UDMR, citat de comunicat.
Vicepreşedintele CJ Covasna, Grüman Róbert, vicepreşedinte al Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, a arătat că România are zone cu identităţi regionale puternice, dar că sistemul administraţiei de stat cu 42 de judeţe ‘nu recunoaşte sau nu promovează la niciun nivel dezvoltarea unor regiuni mai mari’.
Potrivit lui Grüman Róbert, această atitudine nu ajută nici celelalte regiuni istorice importante ale ţării, iar acestea sunt de asemenea dezavantajate de modul în care funcţionează sistemul de procedură, deoarece nu pot exploata avantajele cooperării regionale în domeniile turistic şi economic.
„Pentru noi, comunitatea secuiască, strategia regională este, de asemenea, o chestiune de naţionalitate, identitate, deoarece aici trăiesc în majoritate maghiari. Administraţia locală joacă un rol important aici, ca sistem instituţional care reprezintă comunitatea noastră naţională, spre deosebire de instituţiile de stat care folosesc standarde duble şi care încearcă să-i trateze pe membrii comunităţii maghiare din România ca pe nişte cetăţeni de rangul doi ai acestei ţări. Congresul autorităţilor locale şi regionale al CE promovează vocea a cinci sute de regiuni europene, o forţă care nu poate fi şi nici nu trebuie ignorată. Cred că rolul acestui organism va fi consolidat şi, mai devreme sau mai târziu, statul român va trebui să recunoască faptul că aspiraţiile regionale nu reprezintă o ameninţare pentru structurile de stat, ci se pot completa, se pot consolida reciproc. Aceasta este calea pe care Europa o urmează astăzi şi pe care ar trebui să o urmeze şi România”, a subliniat vicepreşedintele CJ Covasna.
În mesajul adresat de către preşedintele Congresului autorităţilor locale şi regionale al Consiliului Europei, Gudrun Mosler-Tornstrom, citat de UDMR, fiecare regiune este unică în felul ei şi că este foarte important să aibă loc întâlniri şi în afara Strasbourg-ului pentru a putea cunoaşte diferite regiuni şi comunităţi.
„Suntem cu toţii politicieni în administraţiile locale şi regionale, deci ştim că fiecare regiune are propriile specificităţi şi tradiţii’, a subliniat Tornstrom spunând că sarcina acestui organism este de a învăţa unul de celălalt şi de a prelua practici şi metode eficiente. Societatea inclusivă se bazează şi pe identităţi locale şi regionale, iar din acest capitol face parte, bineînţeles, folosirea limbilor”, a precizat preşedintele Congresului.
Comisia de Guvernanţă a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale a Consiliului Europei se reuneşte miercuri şi joi, la Băile Balvanyos, la invitaţia Consiliului Judeţean Covasna. Miercuri a avut loc reuniunea comisiei de specialitate, iar joi se va desfăşura conferinţa internaţională intitulată „Utilizarea limbilor în administraţiile locale şi regionale”.
Loading ...
