Singurul oraş din ţară care poartă numele Sfântului Gheorghe poate fi vizitat şi virtual
Sfântu Gheorghe, singurul oraş din România care poartă numele marelui mucenic Gheorghe, poate fi vizitat şi virtual prin intermediul site-ului interactiv sepsi360.ro.
Disponibil în limbile română, maghiară şi engleză, site-ul prezintă cele mai importante monumente istorice, instituţii de cultură şi de cult, obiective turistice, spaţii de sport şi recreere, unităţi de cazare şi alimentaţie publică din oraş, reunind imagini din peste 120 de locaţii, 434 de panorame aeriene şi 15 videoclipuri la 360 de grade cu descrieri şi date de contact.
Acesta a fost lansat anul trecut de Primăria Sfântu Gheorghe, cu scopul de a îmbogăţi oferta turistică şi oferă utilizatorilor posibilitatea de a face un tur virtual atât al oraşului, cât şi al împrejurimilor sale.
„Vizitează cele mai importante monumente istorice, mergi la un spectacol de teatru, la o expoziţie sau la un concert, plimbă-te prin parcuri, admiră statuile, bisericile, ascultă muzica de orgă, încearcă parcul de aventură de la Şugaş Băi sau pârtiile de schi, vezi stadionul OSK, facilităţile sportive, izvoarele de apă minerală sau instituţiile publice. Apoi, când ai obosit, relaxează-te într-o cafenea, cofetărie sau restaurant, verifică locurile de cazare şi alege-l pe cel care îţi place cel mai mult, pentru că o zi cu siguranţă nu este suficientă pentru a descoperi oraşul Sfântu Gheorghe”, se arată pe site-ul www.sepsi360.ro.
Sfântu Gheorghe este atestat documentar din anul 1332 şi a fost denumit după hramul vechii biserici fortificate, însă în documentele istorice apare cu statut de oraş abia în anul 1461.
„Conform mărturiei materialelor arheologice, povestea merge înapoi până în epoca de piatră, detectându-se încă din acele timpuri urme ale unor stiluri de viaţă aşezate şi migratoare în zona noastră. Aşezământul şi-a luat numele de la Cavalerul Sfântul Gheorghe, patronul sfânt al primei sale biserici, iar cea mai veche menţiune scrisă care a supravieţuit datează din 1332. Ca oraş (civitas) Sfântu Gheorghe este menţionat prima dată într-un document din anul 1461, iar într-un alt document din 1492 figurează deja ca oraş privilegiat”, se arată pe pagina de internet a Primăriei.
Oraşul a avut o istorie zbuciumată, fiind distrus de mai multe ori, cele mai violente atacuri fiind ale tătarilor şi turcilor din anii 1651 şi 1661, în urma cărora doar o mică parte a locuitorilor a supravieţuit, iar asediile au fost urmate de secete şi epidemii de ciumă. Lupta pentru independenţă din 1848 a constituit perioada cea mai glorioasă din istoria oraşului, dar înfrângerea acesteia s-a soldat cu represalii.
„Normalitatea a revenit în oraş numai în anul 1860, când după un timp îndelungat regiunea a început să se dezvolte. În 1861 este ales pentru prima dată un primar şi un consiliu local. În anii următori a fost construită prima fabrică de textile şi au fost fondate Muzeul Naţional Secuiesc, orfelinatul şi spitalul (…) Oraşul nostru a fost cel dintâi din Secuime unde a fost construită prima sală de teatru (…) În 1879 a fost construită şi fabrica de tutun. Odată cu construcţia căii ferate pe linia Braşov – Târgu Secuiesc – Miercurea Ciuc, oraşul nostru a intrat în reţeaua naţională de căi ferate, iar din 1908 energia electrică este deja disponibilă locuitorilor din oraş (…) Oraşul a devenit municipiu în 1967, când România a fost împărţită în noi diviziuni teritoriu-administrative, iar în prezent este reşedinţa judeţului Covasna”, se mai arată pe site-ul Primăriei.
Sfântu Gheorghe are, conform recensământului din 2021, puţin peste 50.000 de locuitori, în scădere faţă de anul 2011, când fuseseră înregistraţi circa 56.000 locuitori, iar aproape 70% dintre locuitorii oraşului sunt de etnie maghiară.
Puţină lume ştie că municipiul Sfântu Gheorghe are două statui dedicate patronului spiritual al oraşului – una de factură modernă şi una clasică. Prima, amplasată în anii ’90 într-un scuar din zona comercială a oraşului, îl reprezintă într-o manieră modernă pe Sfântul Gheorghe călare pe balaur, iar cele două personaje nu sunt aşezate pe tradiţionalul soclu, ci în vârful unui catarg.
Cea de-a doua statuie a Sfântului Gheorghe a fost dezvelită în 2012, în vecinătatea Primăriei, la scurt timp după aniversarea a 550 de ani de la prima atestare documentară a oraşului. Aceasta a fost realizată de studenţi de la Catedra de Sculptură a Universităţii Naţionale de Artă de la Budapesta şi reprezintă o copie a statuii ecvestre a Sfântului Gheorghe din Praga, făcută din bronz în perioada medievală de doi meşteri clujeni, la comanda împăratului Carol al IV-lea. Două copii ale acesteia, realizate mulţi ani mai târziu, pot fi văzute la Cluj, în oraşul natal al artiştilor, dar şi la Budapesta, în apropierea ‘Bastionului Pescarilor’. Statuia amplasată la Sfântu Gheorghe a costat 110.000 de lei, din care 50.000 de lei au fost acoperiţi din bugetul local, iar diferenţa din donaţii ale localnicilor şi din sponsorizări.
Despre istoria acestui oraş au apărut de-a lungul timpului mai multe volume, printre care cele scrise de arhivistul Ioan Lăcătuşu, profesorul Jozsef Almos şi muzeograful Cserey Zoltan, iar municipalitatea a editat o carte ilustrată cu desene, care prezintă pe înţelesul copiilor cele mai importante instituţii, obiective turistice şi culturale, istoria şi împrejurimile oraşului, face o scurtă prezentare a comunităţilor etnice şi religioase care trăiesc în Sfântu Gheorghe, vorbeşte despre personalităţile oraşului şi despre cele mai importante sărbători locale.
Patronul spiritual al municipiului Sfântu Gheorghe va fi sărbătorit anul acesta printr-o suită de peste 150 de manifestări culturale, artistice şi sportive, care au început luni şi se vor încheia în 28 aprilie.
Loading ...
