România traversează cea mai gravă criză a vaccinării din ultimele decenii, devenind țara cea mai afectată de rujeolă din Uniunea Europeană. Potrivit datelor furnizate de Centrul European pentru Controlul Bolilor, în perioada 1 februarie 2024 – 31 ianuarie 2025, la nivelul UE au fost diagnosticate 32.265 de persoane cu rujeolă, dintre care marea majoritate, respectiv 27.568 de cazuri, au fost înregistrate în România. Impactul este devastator în rândul populației tinere, datele pentru intervalul ianuarie 2023 – decembrie 2025 indicând peste 35.000 de cazuri confirmate, dintre care 27.720 la copii sub 15 ani, soldate cu 30 de decese.
Acoperirea vaccinală la nivel național a scăzut mult sub ținta de 95% recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. În prezent, acceptarea primei doze de vaccin ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) este de doar 47,4%, situația fiind și mai gravă la rapelul de la vârsta de 5 ani, unde ratele scad dramatic, ajungând în anumite comunități până la 20%.
Discrepanțele regionale sunt majore: în timp ce județul Bihor atinge o acoperire maximă de 73,8%, județul Argeș raportează o valoare minimă de 23,7%. În acest context, România este una dintre cele 13 țări din regiunea europeană a OMS unde transmiterea rujeolei este endemică, boala circulând neîntrerupt în populație.
Un studiu calitativ realizat de Salvați Copiii România, în colaborare cu Universitatea „Babeș-Bolyai”, identifică o serie de obstacole complexe care alimentează această criză. Medicii de familie și asistenții comunitari semnalează că dezinformarea de pe rețelele sociale, frica de reacții adverse și lipsa percepției asupra gravității bolilor sunt bariere atitudinale majore. La nivel sistemic, principalele probleme includ desființarea vaccinării în școli, birocrația excesivă în raportare, lipsa transportului către cabinetele medicale și absența unor consecințe legale pentru nevaccinare.
Soluții urgente și modele de succes în mediul rural
Pentru redresarea situației, experții propun măsuri integrate, de la simplificarea sistemului de raportare și campanii intensive de informare, până la reintroducerea vaccinării în unitățile de învățământ. Se recomandă, de asemenea, utilizarea voucherelor de transport pentru pacienți, comunicarea proactivă din partea medicilor încă din perioada sarcinii și implicarea autorităților locale.
Organizația Salvați Copiii a demonstrat deja că aceste soluții sunt viabile în teren. Prin intervenții în peste 400 de comunități rurale defavorizate, ratele de vaccinare au crescut de la 50-60% la aproape 100% în zonele unde au activat echipe multidisciplinare. Programele de dotare a cabinetelor și de sprijinire a gravidelor au dus la o creștere cu 80% a vaccinărilor conform programului național și la dublarea numărului de consultații decontate pentru femeile însărcinate. Reprezentanții organizației subliniază că succesul depinde de construirea unei relații de încredere cu familiile și de prezența constantă a asistenților medicali comunitari în fiecare localitate.
Impactul clinic și consecințele dramatice
Rujeola nu este o simplă boală a copilăriei, ci o afecțiune severă care poate genera complicații majore. Datele recente arată că, între ianuarie 2023 și decembrie 2025, au fost confirmate 35.736 de cazuri, afectând în principal copiii sub 15 ani (27.720 cazuri) și adolescenții (3.188 cazuri).
Efectele cele mai grave includ:
- Decese: În intervalul menționat, au fost înregistrate 30 de decese cauzate direct de rujeolă.
- Vulnerabilitate crescută: Copiii nevaccinați sunt expuși constant riscului de îmbolnăvire și deces din cauza acestei boli care poate fi prevenită prin imunizare.
- Eficiență redusă a schemei incomplete: Lipsa rapelului (doza a doua) creează un cerc vicios, reducând eficiența programului de imunizare și expunând copiii la risc chiar și după administrarea primei doze.
Prevenția prin vaccinare: Singura soluție viabilă
Singura metodă eficientă de a opri transmiterea și de a proteja copiii este vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). Totuși, acoperirea vaccinală în România a scăzut la un prag critic de 47,4% pentru prima doză, mult sub ținta de 95% stabilită de Organizația Mondială a Sănătății pentru a asigura imunitatea de grup.
Obstacolele în calea prevenției identificate de medici includ:
- Dezinformarea: Miturile de pe rețelele sociale și frica de reacții adverse (cum este febra) îi determină pe părinți să amâne sau să refuze vaccinarea.
- Barierele sistemice: Desființarea vaccinării în școli și birocrația excesivă au îngreunat accesul la imunizare.
- Lipsa informării proactive: Mulți părinți nu percep gravitatea bolii și amână constant programările.
Recomandări pentru creșterea siguranței
Pentru a preveni răspândirea bolii, specialiștii recomandă reintroducerea vaccinării în școli, monitorizarea riguroasă a statusului vaccinal la înscrierea în colectivitate și utilizarea asistenților medicali comunitari pentru a explica beneficiile imunizării în mediile vulnerabile. Experiența din teren arată că, prin informare corectă și echipe dedicate, rata de vaccinare poate fi ridicată de la 50% la aproape 100%.
