
România are cei mai mulți săraci din Europa. 20% dintre români suferă de lipsuri materiale severe
România reușește să stabilească un nou record negativ. Unul din cinci români este atât de sărac încât nu își permite să aibă zilnic carne în meniu și nici să plece în vacanță, potrivit ultimelor date Eurostat. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, după bulgari. Astfel, 19,8% din români s-au confruntat în 2023 cu privațiuni materiale și sociale grave.
România este de mai mulți ani în topul celor mai sărace țări. Dacă în anul 2022 puteam spune că 25% dintre români nu își permit anumite lucruri esențiale unui trai de viață decent, în anul 2023 lucrurile s-au mai îmbunătățit, însă nu cu mult. Asta pentru că în continuare 20% dintre români au avut de suferit.
Dacă ne uităm pe datele publicate de Eurostat, după România se mai află Bulgaria și Grecia. La polul opus, însă, în țările în care cetățenii duc cel mai puțin grija zilei de mâine se află Slovenia, Croația și Luxemburg.
20% dintre români susțin că nu pot face față cheltuielilor neprevăzute, că nu își pot permite zilnic o masă care să conțină carne sau că nu își pot plăti datoriile.
De asemenea, un procent de 6,8% din populaţia UE se confrunta anul trecut cu privaţiuni materiale şi sociale severe (faţă de 6,7% în 2022), cea mai ridicată pondere fiind în România, mai indică datele Oficiului European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.
În rândul statelor membre UE, ponderea persoanelor care se confruntă cu privaţiuni materiale şi sociale severe variază considerabil. În 2023, cea mai ridicată pondere se înregistra în România (19,8%), Bulgaria (18%), Grecia (13,5%), Ungaria (10,4%) şi Spania (9%).
În contrast, Slovenia (2%), Cipru (2,4%), Suedia, Luxemburg şi Estonia (toate cu 2,5%) au raportat cea mai scăzută pondere.
Femeile sunt mai afectate decât bărbații
Conform datelor publicate de Eurostat, în 2023, femeile din Uniunea Europeană au avut mai multe șanse să se confrunte cu privațiuni materiale și sociale grave decât bărbații. Rata privațiunilor în rândul femeilor a fost de 7,2%, comparativ cu 6,5% pentru bărbați. Acest model a persistat la toate grupele de vârstă, cu excepția copiilor sub 18 ani, unde băieții (8,5%) au înregistrat o rată ușor mai mare decât fetele (8,3%).
În rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, rata generală de deprivare a fost de 6,8%, femeile (7,2%) fiind din nou mai afectate decât bărbații (6,4%). Pentru persoanele în vârstă de 65 de ani și peste, rata de deprivare a fost cea mai scăzută, de 5,5%, deși femeile (6,1%) au avut încă o rată mai mare decât bărbații (4,8%).
