România are, pentru prima dată, date științifice clare privind populația de urs brun. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat rezultatele studiului genetic național, așteptat de ani de zile.
Analizele genetice realizate pe aproximativ 24.000 de probe arată că populația de urs brun din România se situează, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 de indivizi. Studiul oferă o bază științifică pentru luarea deciziilor legate de protecția populației, prevenirea conflictelor și siguranța comunităților.
Potrivit ministrului Mediului, studiul nu este un exercițiu academic și nici un instrument pentru măsuri extreme. Este un instrument de management responsabil, care permite intervenții diferențiate, în funcție de realitățile din teren.
Pe baza rezultatelor, a fost realizată, în premieră, zonarea națională a managementului populației de urs brun. Teritoriul României este împărțit în patru tipuri de zone: zone cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor, zone de management durabil și zone marginale. Fiecare categorie va avea reguli și măsuri adaptate nivelului de risc și nevoilor locale.
Studiul stă și la baza unor măsuri concrete de prevenire a conflictelor om–urs. Programul prevede instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice, culturi agricole și bunuri materiale. Monitorizarea independentă arată că aceste sisteme reduc semnificativ riscul de atac, dacă sunt întreținute corespunzător. Autoritățile analizează extinderea finanțărilor pentru astfel de soluții în zonele cu risc ridicat.
Proiectul are o valoare totală de 57,3 milioane de lei și este finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020 și Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027. Implementarea este realizată de Ministerul Mediului, în parteneriat cu Romsilva, Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A. Brașov și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.
Prezentarea rezultatelor finale marchează începutul unui proces de consultare publică. Datele vor fi analizate și dezbătute împreună cu instituțiile, comunitățile locale, organizațiile de mediu și specialiștii, urmând ca instrumentele de management să fie transpuse în politici și acte normative.
