Operatorul regional de apă și canalizare HydroKov a raportat un an dificil din punct de vedere al mentenanței rețelelor, înregistrând în 2025 un număr total de 1.111 nereguli la nivelul județului Covasna. Statisticile indică o presiune constantă asupra sistemului, cu o medie zilnică de aproape trei înfundări ale canalizării și peste o intervenție pe zi la stațiile de pompare a apelor uzate, totalizând 543 de astfel de operațiuni într-un singur an. O mare parte dintre aceste probleme au fost identificate proactiv, prin monitorizarea rețelei, înainte de a fi semnalate de consumatori, însă costurile și efortul logistic rămân considerabile.
Reprezentanții companiei atrag atenția că serviciul de canalizare este cel mai costisitor dintre utilități, în special din cauza complexității sistemelor moderne. Spre deosebire de rețelele vechi, unde apa uzată circula preponderent gravitațional, infrastructura actuală depinde de stații de pompare pentru a propulsa apele uzate. Aceste echipamente au devenit punctul vulnerabil al sistemului, fiind frecvent blocate de deșeuri menajere aruncate necorespunzător în toalete. De la haine, materiale de construcții și plastic, până la resturi alimentare, gama de obiecte extrase din conducte este vastă și dăunătoare. Defecțiunile variază de la simple blocaje care necesită desfundare, până la avarii majore care impun demontarea sau chiar înlocuirea pompelor, prețul unui singur echipament ajungând la aproximativ 15.000 de lei.
Directorul general al HydroKov, Kozsokár Attila, a subliniat că impactul aruncării deșeurilor în toaletă este imprevizibil și afectează adesea vecinii nevinovați. Un obiect aruncat de la un etaj superior poate cauza refularea apei la parter, blocarea racordului blocului sau avarierea unei pompe la distanță mare de locul faptei. Deoarece identificarea persoanei responsabile este aproape imposibilă, costurile reparațiilor sunt suportate indirect de întreaga comunitate, prioritatea operatorului fiind repunerea rapidă în funcțiune a sistemului.
Totuși, vina nu aparține exclusiv consumatorilor. Directorul de operațiuni, Butyka Elemér, a explicat că există discrepanțe majore între localități cauzate de proiectarea tehnică a rețelelor. De exemplu, în municipiul Sfântu Gheorghe au avut loc 209 intervenții la stațiile de pompare într-un an, în timp ce în Târgu Secuiesc numărul acestora a fost de doar patru.
O situație problematică se înregistrează în comuna Ozun, unde au fost necesare 149 de intervenții, plasând localitatea pe locul doi în județ la acest capitol. Diferența constă în faptul că, în anumite zone, apa uzată ajunge direct la pompă fără a trece printr-un spațiu de decantare, o deficiență tehnică ce nu poate fi imputată populației. Deși au fost instalate coșuri de filtrare pentru deșeurile mari, soluția definitivă ar presupune o reconfigurare costisitoare a stațiilor de pompare.
Din punct de vedere al prevenției, specialiștii demontează mitul conform căruia hârtia igienică ar fi periculoasă, precizând că aceasta se dezintegrează și nu provoacă blocaje. Adevărații inamici ai rețelei sunt șervețelele umede, care nu se dizolvă și formează dopuri compacte, dischetele demachiante, bețișoarele de urechi și produsele de igienă intimă.
De asemenea, resturile alimentare, în special oasele și grăsimile, contribuie major la blocaje, acestea din urmă depunându-se pe firele de păr ajunse în canalizare și formând obstacole solide în calea apei.
La nivelul municipiului Sfântu Gheorghe, statisticile sunt cele mai ridicate din județ, cu 786 de înfundări externe și 209 intervenții la stațiile de pompare. Alte localități cu probleme notabile sunt Covasna și Chiuruș, Întorsura Buzăului și comuna Barcani, în timp ce în localități precum Catalina, Chichiș sau Sânzieni nu au fost înregistrate incidente majore în anul precedent.
