Institutul Național de Statistică a anunțat marți un nou record negativ pentru demografia țării, confirmând că România a atins cea mai de jos cotă a natalității din ultimul secol. În anul 2025, s-au născut doar 145.000 de copii, un nivel care plasează țara într-o fază de contracție demografică structurală, unde natalitatea este mult sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor, iar mortalitatea rămâne ridicată.
Statisticile teritoriale arată discrepanțe majore, cele mai puține nașteri fiind înregistrate în județele Tulcea, Mehedinți și Caraș-Severin, cu sub 1.500 de copii aduși pe lume în fiecare dintre aceste zone. Situația este critică în Caraș-Severin, unde numărul copiilor sub 14 ani a scăzut cu aproape 25% între recensămintele din 2011 și 2021.
Președintele INS, Tudorel Andrei, a atras atenția asupra ritmului alert de scădere a populației infantile, precizând că segmentul de vârstă sub un an a înregistrat o diminuare de aproape 20% între ultimele două recensăminte.
Impactul economic al acestui declin este sever și imediat. Banca Națională a României notează că fenomenul de îmbătrânire s-a acutizat, raportul fiind de 132,4 persoane vârstnice la 100 de tineri în ianuarie 2025. Vârsta medie a populației a urcat la 42,9 ani, generând un deficit de lucrători calificați care afectează productivitatea firmelor.
Un raport recent al companiei de consultanță McKinsey avertizează că economiile vor fi nevoite să-și dubleze productivitatea pentru a menține nivelul de trai actual. Presiunea pe sistemul de pensii va crește exponențial, cheltuielile fiind prognozate să depășească 10% din PIB în următoarele trei decenii, în timp ce baza de contribuție va scădea la aproximativ 5,5% din PIB.
Paradoxul situației constă în faptul că prăbușirea natalității are loc pe fondul unei perioade de relativă prosperitate economică, PIB-ul pe cap de locuitor fiind mult peste nivelul anilor ’90, când se nășteau mai mulți copii.
Sociologii explică acest fenomen prin dispariția predictibilității și schimbarea modelului social: dacă în trecut copilul apărea înainte de stabilizarea financiară, astăzi tinerii așteaptă rezolvarea problemelor locative și de carieră.
Lipsa proprietății și teama de chirie, costul profesional al maternității perceput ca o frână în carieră și lipsa infrastructurii de creșe sunt factorii principali care duc la amânarea deciziei de a deveni părinți.
Tabloul demografic este completat de migrația externă. Aproape jumătate dintre tinerii români își declară intenția de a emigra, iar anul 2023 a marcat un record al ultimilor 10 ani privind plecările definitive din țară.
Doar prin sporul natural negativ, excluzând migrația, România a pierdut într-un an echivalentul populației unui oraș precum Buzău sau Satu Mare, diferența dintre nașteri și decese fiind de 94.000 de persoane.
