Ştiri locale

Primarul Antal Árpád: „Încă nu suntem un oraș smart, dar cred că în 4-5 ani se vor schimba foarte multe lucruri”

Digitalizarea serviciilor publice este unul dintre pașii necesari pentru obținerea statutului de oraș smart, iar numărul administrațiilor locale care decid să implementeze soluții digitale pentru a deveni mai eficiente, sustenabile și inteligente este în creștere.

Și Sfântu Gheorghe face pași importanți în direcția aceasta, însă pentru a deveni un oraș inteligent este nevoie ca şi sistemele disponibile la nivel naţional să fie, la rândul lor, inteligente, subliniază primarul Antal Árpád, potrivit căruia în următorii ani municipiul va trece prin schimbări însemnate.

Publicitate

„Nu suntem încă un oraş smart dar vom fi. Cred eu că într-un decurs de 4-5 ani foarte multe lucruri se vor schimba. Ca să fii oraş smart este foarte important ca şi sistemele naţionale să fie smart. Digitalizarea nu este un proces care se face de jos în sus, ci de sus în jos. Dacă la nivel naţional bazele de date nu sunt accesibile, dacă nu există digitalizare la nivel naţional, la nivel local nu ai cum să o faci. Ne-am întâlnit cu această problemă – și este cel mai bun exemplu – atunci când Primăria Sfântu Gheorghe a fost printre primele din ţară care a permis plata online a taxelor şi impozitelor. Încă de pe vremea fostului primar s-a făcut, şi aveam un contract cu OTP-ul, dar asta înseamna că trebuie să ai cont la OTP, ca să plăteşti online trebuia să vii la Primărie și să iei un cod, deci asta nu mai este online. În momentul în care s-a făcut ghişeul.ro, toată lumea care s-a înrolat pe ghişeul.ro ca instituţie a putut rezolva această problemă”, a spus primarul Antal Árpád, într-o conferință de presă.

„Trebuie să fim naivi să credem că acum statul nu are acces la datele noastre”

Primarul Antal Árpád este de părere că operaționalizarea cloud-ului guvernamental, un proiect finanțat cu 500 de milioane de euro prin PNRR, care va înlocui sistemele IT ale ministerelor, va rezolva această problemă.

„Pe plan local dacă faci ceva întotdeauna te lovești de faptul că nu funcționează la nivel naţional, dar dacă se face la nivel naţional, tu te înrolezi ca instituție şi lucrurile merg foarte simplu. Acest cloud guvernamental, care trebuie făcut prin PNRR, sper că va rezolva această problemă, şi vorbim ca termen de 31 august 2026. Cât despre faptul că statul va avea acces la datele noastre, trebuie să fim foarte naivi să credem că astăzi nu are”, a mai spus edilul.

Deși ar urma să rezolve inclusiv problema multor instituții din România care nu au în prezent unde să își gestioneze serverele, proiectul este unul controversat și a stârnit nemulțumiri inclusiv în rândul specialiștilor din domeniu.

Reprezentanții Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS) au atras atenția că proiectul va duce la îngrădirea accesului la piața liberă și va avea drept consecință diminuarea sau chiar eliminarea investițiilor pentru dezvoltarea unor soluții noi, revoluționare. Astfel, în lipsa unei piețe libere, concurențiale, companiile și start up-urile românești creatoare de produse software, care și în prezent își găsesc în mare parte clienți din sectorul public în afara granițelor României, vor fi vor fi excluse în totalitate.

De asemenea, îngrădirea accesului instituțiilor la piața liberă ar avea un impact direct negativ asupra antreprenorilor români care au produse adresate instituțiilor statului, precum și asupra instituțiilor care au făcut deja pași importanți pe drumul digitalizării.

Concret, proiectul Ordonanței de Urgență privind operaționalizarea Cloud-ului Guvernamental, pe care Autoritatea pentru Digitalizarea României l-a lansat pe 17 martie în dezbatere publică, numește trei actori principali pentru creare, mentenanță și gestionare a cloud-ului guvernamental, respectiv ADR în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul Român de Informații.

La finalul lunii martie, vicepreședintele ANIS, Alexandru Lăpușan, atrăgea atenția că proiectul de Ordonanță ar da „control absolut și discreționar asupra softului tuturor instituțiilor și datelor tuturor cetățenilor către SRI și STS.

Cloud-ul guvernamental ar urma să înlocuiască sistemele IT ale ministerelor și autorităților publice. ADR susține că printre beneficiile operaționalizării cloud-ului guvernamental se numără interoperabilitatea sistemelor publice și accesul direct pentru cetățeni la toate serviciile publice. Prin folosirea formularelor electronice disponibile în cloud, cetățenii vor putea solicita și primi documente de oriunde, oricând, va exista un istoric al interacțiunilor cetățeanului cu administrația și se va reduce birocrația.

PNRR prevede o alocare totală de 500 de milioane de euro pentru componenta de cloud guvernamental. Din această sumă, 374,73 milioane euro ar urma să fie folosiți pentru amenajarea și dotarea unor centre de date, echipate cu infrastructură și tehnologii cloud specifice IT&C (hardware și software) și asigurarea comunicațiilor securizate. O altă alocare, de 187,05 milioane de euro, va fi făcută pentru „investiții pentru dezvoltarea/migrarea în cloud”.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio