Ştiri locale

Primarul Antal Árpád despre reorganizarea teritorială a României: „E ușor să zici că vrei 15 județe, problema e când trebuie să spui care sunt acelea, și nimeni nu are curaj să spună”

Reorganizarea administrativ-teritorială a României, cerută de mediul de afaceri, nu poate fi realizată fără modificarea Constituției și fără respectarea normelor europene în stabilirea modului de comasare a actualelor județe, astfel încât ponderea populațiilor minoritare să nu se dilueze masiv, a explicat primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád.

Afirmațiile vin în contextul în care, săptămâna trecută, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri le-au cerut autorităților reorganizarea administrativ- teritorială a țării pentru reducerea aparatului birocratic, arătând că economiile astfel realizate ar permite echilibrarea bugetului de stat, în condițiile în care România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are, și anume predictibilitatea și fiscalitatea redusă.

Concret, mediul de afaceri propune reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) câte sunt în prezent, la doar 15; redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori; redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori și regruparea tuturor instituțiilor publice deconcentrate sub această nouă formă administrativă.

Cu toate acestea, nimeni nu își asumă stabilirea modului de comasare a județelor și a localităților care nu se pot susține, întrucât acest lucru ar produce tensiuni, în special în an pre-electoral.

„Problema reorganizării teritoriale este una extrem de complexă. Într-adevăr, cu toții suntem de acord că avem nevoie de o administrație mai eficientă, că s-ar putea face o administrație mai eficientă dacă s-ar organiza și un nivel administrativ la nivel regional, însă pentru asta trebuie modificată Constituția. În acest moment, Constituția spune că România este organizată în județe, orașe, comune, iar unele orașe pot fi declarate municipii. Dacă tu vrei regiuni, trebuie să modifici Constituția. În al doilea rând, e ușor să zici că vrei 15 județe, problema e când trebuie să spui care sunt acelea, și asta nu are curaj să spună nimeni. Noi am spus și toată lumea s-a speriat. Noi exact cifra asta am înaintat-o, dar nu poți să faci o reorganizare administrativă fără să ții cont de niște norme europene, iar normele europene spun, de exemplu, că nu poți modifica administrativ în așa fel încât o minoritate dintr-o majoritate să ajungă minoritate. Asta înseamnă că dacă vrei să respecți normele europene trebuie să o faci așa cum a propus UDMR, dar dacă spune UDMR toată lumea se sperie, și de aceea nu se va face indiferent câte miliarde de euro pierdem. Nu există curaj să se facă această modificare”, a explicat primarul Antal Árpád, potrivit căruia, în ceea ce privește comunele problema devine și mai complicată și nu poate fi rezolvată „matematic”, din fața unui calculator.

Județul Covasna ar mai avea doar două orașe și o comună

Potrivit unei analize G4Media.ro, realizată pe baza datelor provizorii ale recensământului din 2021, doar 12% din totalul comunelor de astăzi și puțin peste 50% dintre orașe și-ar păstra statutul administrativ dacă mâine ar avea loc reorganizarea teritorial-administrativă a României.

Spre exemplu, în județul Covasna din cele 5 orașe existente în prezent ar mai rămâne doar două, iar din cele 40 de comune ar mai rămâne doar una, plus 3 oraşe care vor deveni comune.

„Dacă vorbim de nivelul comunelor, lucrurile sunt mai complicate. Nu poți să stai în fața calculatorului și să dai niște cifre matematice, pentru că nu acum se construiește țara asta. Dacă am construi-o acum și toată România ar fi o țară frumoasă, verde și nelocuită, atunci am putea face niște granițe, am putea muta oameni așa cum ne dorim, dar această țară există, aici trăiesc oameni, și aceleași drepturi le are un om care trăiește în zona Munților Apuseni, ca unul din București, sau așa ar trebui să fie. Nu poți să spui că tu trebuie să faci parte dintr-o comună de 5.000 de locuitori, pentru că ar trebui să pui acolo 20 de localități ca să poți să faci o comună, iar ca să îți rezolvi tu o problemă ca cetățean, ar trebui să mergi 3 zile ca să îți schimbi buletinul. Trebuie să vezi realitatea când vii cu niște propuneri. Teoretic e frumos, întotdeauna cu practica sunt probleme”, a mai declarat primarul Antal Árpád.

Conform analizei G4Media.ro, în prezent județele Caraș-Severin, Hunedoara și Olt nu au nicio comună cu mai mult de 5.000 de locuitori, iar în cazul în care regionalizarea propusă ar avea loc mâine, niciuna dintre comunele acestor  județe nu ar mai exista în forma actuală și ar trebui să se comaseze cu alte localități.

Tulcea, Brăila și Mehedinți sunt județele care, în cazul unei restructurări, ar rămâne cu un singur oraș, acela fiind municipiul-reședință. În Tulcea și Mehedinți sunt în acest moment câte cinci orașe, iar în Brăila patru. În schimb, 45 de comune din țară ar deveni orașe, depășind pragul de 10.000 de locuitori, cele mai multe fiind în Ilfov (10) și Iași (6). De asemenea, județele Timiș, Prahova, Constanța, Cluj și Argeș au câte trei astfel de comune, în general cele dezvoltate în zonele metropolitane.

Există și orașe care n-ar putea deveni nici măcar comune. În prezent, în România sunt 38 de orașe care nu mai au nici măcar 5.000 de locuitori, acesta fiind pragul propus de mediul de afaceri pentru a putea avea statutul de comună.  Cel mai mic, cu doar 1.372 de locuitori, este Băile Tușnad, în Harghita, iar cele mai multe astfel de orașe se află în Vâlcea, nu mai puțin de cinci. Câte trei orașe sub 5.000 de locuitori se află și în județele Sibiu și Maramureș.

Actuala împărțire teritorială a României datează încă din 1968 și este considerată de experți una dintre cauzele lipsei de infrastructură și decalajelor de dezvoltare, iar organizarea administrației centrale cu structuri (inspectorate, direcții, etc.) este criticată constant pentru lipsa de eficiență și menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.

Președintele Klaus Iohannis a enunțat în trecut nevoia unei reforme teritoriale, însă până în prezent nu au existat inițiative guvernamentale sau parlamentare în acest sens.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio