Primăria Covasna pune asistații social la muncă: „Avem o evidență clară. Cine nu lucrează e scos de pe listă”

Beneficiarii de ajutor social din orașul Covasna muncesc în folosul comunității pentru banii pe care statul îi acordă în fiecare lună, iar cei care încearcă să se sustragă sunt tăiați de pe lista ajutoarelor. Autoritățile locale au o evidență clară și un program bine stabilit pentru cei care primesc venitul minim de incluziune și/sau ajutorul pentru familiile cu copii, și nimeni nu primește bani degeaba.  

Numai în acest an, 10 dosare au fost scoase de pe lista beneficiarilor, din diferite motive, însă situația poate fi reevaluată, iar cei care se răzgândesc și revin la muncă reintră în sistem. 

„Unii locuitori au impresia că alți concetățeni de-ai lor, respectiv beneficiarii acestor venituri minime de incluziune, sau ai ajutorului social, iau banii și nu lucrează. Poate că în alte unități administrativ-teritoriale așa stau lucrurile, dar la noi ei lucrează în fiecare zi, desigur, în măsura în care fiecare este obligat să o facă, fiindcă este un algoritm după care se calculează orele la care sunt ei obligați. Avem o evidență clară, avem persoana responsabilă care îi duce la lucru, le urmărește activitatea, iar dacă nu vin, nu îi pontează. Au mai iești scandaluri, veneau la mine că ei mor de foame pentru că i-am tăiat de pe listă, și le-am zis că i-am tăiat de pe listă pentru că nu au lucrat. O dată, de două ori i-am tăiat, apoi nu se mai întâmplă, vin și lucrează. Trebuie să știe și covăsnenii că la noi nu e cum e pe altundeva narativa asta că acești oameni iau bani fără să facă nimic”, ne-a explicat primarul stațiunii, Gyerő József.

În total, în evidențele autorităților locale sunt 143 de familii, însă doar un membru din fiecare familie poate presta muncă în folosul comunității, conform legii, dacă este apt de muncă. Printre muncile la care sunt supuși acești beneficiari se numără salubrizarea diferitelor zone din interiorul și de la marginea orașului, sau deszăpezirea drumurilor greu accesibile, pe timp de iarnă, acolo unde utilajele nu au acces.

„Acum, de exemplu, lucrează foarte mult în parc, fac curățenie, pentru că avem foarte multe frunze așternute pe jos și trebuie curățate. Dar îi punem să cosească, de exemplu, iarba din albia pârâului, în zonele greu accesibile sau unde a crescut vegetația, unde sunt lemne mai groase pe care cosașii noștri, angajații Primăriei, nu le pot cosi. În acele zone, îi trimitem pe beneficiarii de ajutor social, își aduc topoarele și uneltele lor și defrișează. Îi folosim la lucrări care nu presupun calificare profesională, la salubrizarea zonelor de la marginea orașului, a șanțurilor de desecare din zona câmpului, sau pe lângă drum, iar iarna îi folosim la deszăpezirea trotuarelor, a drumurilor, acolo unde nu pot să acționeze utilajele. De principiu, e un program de 8 ore pe zi, dar nu vin toți în fiecare zi, pentru că unii sunt obligați la 10 ore pe lună, de exemplu”, ne-a mai explicat primarul.    

Conform legii, persoanele care au scutiri medicale prin care dovedesc faptul că nu sunt apte, nu sunt obligate la muncă în folosul comunității în schimbul ajutorului social de care beneficiază.        

Sumele sunt calculate în funcție de venitul și numărul membrilor familiei, astfel că cea mai mică sumă acordată este de 346 de lei, ne-a explicat Opra Debreczi Beáta, inspector de specialitate în cadrul Direcției de Asistență Socială a Primăriei.  

„În total, avem 143 de familii incuse la venitul minim de incluziune, cea mai mare familie are 6 persoane. Cea mai mică sumă acordată este de 346 de lei la o persoană, iar cea mai mare sumă pe care o acordăm este 1.616 lei. Aici este vorba de ajutorul de incluziune, plus ajutorul pentru familia cu copii, adică primește 1.211 lei ajutor de incluziune, plus 405 lei ajutor pentru familii cu copii. Acum, cu noua lege, acești bani se dau împreună, pentru că până acum au fost două legi diferite (…) Metoda de calcul actuală nu este pe membru de familie, deci ca să stabilim cât primesc, socotim în funcție de dimensiunea familiei, care se calculează în felul următor: titularul primește 1 punct, iar restul membrilor primesc 0,5 puncte, deci dacă e vorba despre o familie cu un copil, înseamnă 2 puncte. Cele două puncte le înmulțim cu suma de 346 de lei, cât e venitul minim de incluziune. Plafonul la ajutorul pentru familii cu copii este de 880 de lei, sumă pe care o înmulțim cu cele două puncte, în cazul familiei cu un copil, și rezultă un venit de 1.760 lei (…) Am avut persoane pe care le-am scos din evidență, de exemplu dacă nu au venit la lucru, sau dacă nu s-au prezentat la șomaj. Dacă nu se prezintă la șomaj înseamnă că au refuzat un loc de muncă, iar în decursul unui an nu au voie să primească ajutorul”, ne-a explicat Opra Debreczi Beáta.

Potrivit acesteia, în prezent sunt 81 de familii din Covasna care lucrează în folosul comunității și aproximativ 150 de persoane apte de muncă.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate