Premierul Ilie Bolojan, a declarat, joi seară, la Euronews, că întâlnirea cu magistrații și liderii coaliției, găzduită miercuri de președintele Nicușor Dan, nici măcar ”nu s-a apropiat de o variantă care să ducă la un numitor comun.
Bolojan a mai spus că după reduceri, pensiile magistraților ar urma să ajungă la 3200 de euro, bani pe care ”foarte puțini români îi încasează după o viață de muncă”:
- „3.200 euro, vă rog să mă iertaţi, net pe lună, putem discuta dacă este o pensie potrivită pentru viziunea unui magistrat. Gândiţi-vă că este o pensie pe care foarte puţini români o încasează după o viaţă de muncă de 40 de ani, de 35 de ani şi aşa mai departe. La ceea ce este astăzi în România, este o pensie în care ai oricum o bătrâneţe decentă. Ca să nu spun mai mult de atât”, a spus premierul Ilie Bolojan.
Întrebat care a fost soluţia propusă de către magistraţi la discuţiile de la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan a precizat că s-a convenit să nu se facă declaraţii „care să se ducă într-o zonă în care să potenţeze lucrurile”.
- ”Eu, în afară de a descrie lucrurile sistemice cât mai corect posibil, nu doresc să intru într-o zonă de escaladare. Un lucru, însă, legat de valoarea pensiilor este cât se poate de cert. Vă rog să vă gândiţi că o pensie cu care astăzi se iese în magistratură medie este aproape 5.000 de euro. Gândiţi-vă că o pensie medie în România este 550-600 de euro astăzi. Adică este o diferenţă foarte mare între pensia medie şi pensia din magistratură. Şi atunci aceste lucruri, când ne place, când nu ne place, trebuie să fie corectate. V-am spus că e o problemă de a avea un sistem echitabil cât de cât, dar să ai şi un sistem care poate să stea în picioare în anii următori”, a explicat premierul Bolojan.
Premierul a mai amintit de faptul că în prezent doar jumătate dintre românii cu vârste cuprinse între 55 și 65 de ani sunt activi în economie: ”Oamenii nu mai stau în economie, nu este suportabil, cineva lucrează pentru ei”, a mai spus premierul.
Principalele declarații:
- Fiecare ne-am spus punctele de vedere dar nu am ajuns la o soluție care să fie agreată de ambele părți și nici nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă cu un numitor comun.
- Sunt două aspecte importante care nu țin de viziunea unei persoane, ci de realități care nu pot fi contestate. Nu mai putem susține o pensionare între 48 și 50. Vârsta de pensionare prea rapidă nu mai poate fi suportată, e o realitate pe care nu o mai putem suporta.
- Astăzi, în România, românii care au între 55 și 65 de ani, doar 53% sunt prinși într-o activitate economică.
- Suntem pe penultimul loc în Europa în care populația e prinsă în economie. Doar Italia e înaintea noastră.
- Dacă vrem să avem un sistem de sănătate cu contribuții sociale stabile, să punem economia pe baze sănătoase (…) trebuie să luăm măsuri pentru a avea mai mulți oameni în economie.
- Oamenii nu mai stau în economie, nu este suportabil, cineva lucrează pentru ei.
- Trebuie să reducem portițele prin care certificate de invaliditate
- Avem peste 950.000 de cetățeni români care beneficiază de pensie de handicap. Cred că există multe situații în care documentele medicale nu corespund cu realitatea.
- Discuția a fost în cât timp trecem la vârsta nouă? Cu cât timp perioada este mai lungă, efectele de corecție se fac pe o perioadă mai lungă, dar tensiunile din sistem ar fi mai scăzute.
- A doua problemă este cuantumul pensiei raportat la ultimul salariu net. Acum pensia este cât ultimul salariu ceea ce este anormal.
- Peste 10 ani, când ies la pensie decrețeii vom fi 500.000 de oameni ieșiți la pensie, iar cei care vor fi activi vor fi mult mai puțini, 200-300.000.
- Dacă nu luăm măsuri acum amanetăm viitorul generațiilor
- Ceea ce plătim acum sunt greșelile din trecut
