Ştiri locale

Premieră naţională la Sfântu Gheorghe: Prima clădire de birouri la standard Passive House

Prima clădire pasivă de birouri din România se află la Sfântu Gheorghe, pe strada Oltului nr.3, investiţia fiind realizată de firma Gnome Design SRL, cu o finanţare din fonduri europene în valoare de 1,7 milioane de euro, și promite să ofere un mediu de lucru informal și confortabil angajaților.

Proiectul a fost demarat în anul 2017, iar lucrările s-au încheiat în vara acestui an. În luna septembrie imobilul a primit prestigioasa certificare „Passive House Institute”, devenind astfel prima clădire nerezidenţială la acest standard.

Publicitate

Imobilul este unic din punct de vedere energetic, o parte însemnată a energiei electrice fiind produsă prin panouri fotovoltaice, iar costurile lunare medii pentru încălzirea construcţiei inteligente, raportat la o perioadă de 6 luni, nu depăşesc 300 de lei. Mai mult, aerul proaspăt este asigurat de un sistem de ventilare cu recuperarea căldurii, având eficiență extrem de ridicată.

Imobilul a fost prezentat joi, cu ocazia Zilelor internaţionale a Porţilor Deschise ale Caselor Pasive (International Passive House Open Days).

VEZI AICI VIDEO cu prezentarea clădirii.

„Prima clădire pasivă de birouri din România este în Sfântu Gheorghe şi este realizată 100% de o echipă din Sfântu Gheorghe. Ideea ne-a venit prin 2015, când a venit oportunitatea să facem prin proiect această clădire de birouri, pentru că din punct de vedere economic în mod sigur nu am fi putut  realiza această investiţie din bugetul propriu (…) Am început în 2017 procesul de depunere a proiectului şi a durat puţin peste 4 ani ca să finalizăm. Am câştigat proiectul, am pus toate diligenţele pentru a proiecta acest imobil, pentru a achiziţiona toate bunurile necesare pentru funcţionare şi am finalizat acest proiect în luna septembrie. Am avut vizita finală de la ADR Centru, totul este în regulă în ceea ce priveşte decontările. Am avut, cred, o sumă de 300 de lei care ni s-a respins la rambursare din proiectul total care însumează undeva la 1,7 milioane de euro, deci undeva la 100 de euro din această sumă. Din acest buget total, 1,3 milioane de euro (cu TVA) este această clădire, restul reprezintă alte servicii, cum ar fi consultanţa pentru înscrierea proiectului, proiectare, achiziţie de echipamente, şi aşa mai departe (…) Am mers pe mâna specialiştilor, care au fost 100% de pe piaţa locală, din Sfântu Gheorghe: de la proiectantul general şi până la proiectanţii pe diferite secţii”, a explicat managerul proiectului, Debreczeni László.

Potrivit acestuia, cel mai scump echipament din interiorul clădirii este sistemul de aerisire, o investiţie de aproximativ 200.000 de euro menită să asigure „nivelul optim de oxigen” de care au nevoie angajaţii pentru a se simți cât mai confortabil în timpul programului.

Fiecare element interior a fost ales astfel încât să contribuie la crearea unui spațiu de lucru cât mai prietenos, pentru ca fiecare angajat să se simtă ca în confortul propriei case, iar până și pereții își aduc aportul în acest proces. În sala de conferințe, spre exemplu, a fost realizat un zid din pământ cu o grosime de 20 cm, al cărui scop este să absoarbă excesul de umiditate din încăpere.

În ceea ce privește eficiența energetică, panourile fotovoltaice amplasate pe acoperișul clădirii produc circa 30% din necesarul de energie electrică, iar reprezentanții firmei spun că pe parcursul lunii noiembrie temperatura medie a clădirii nu a coborât sub 22 grade Celsius, fără încălzire.

La un pas să piardă finanţarea…

Construcția nu a fost realizată fără obstacole, spun realizatorii proiectului. Pe de-o parte, procesul greoi pentru obţinerea autorizaţiilor a îngreunat mult demararea lucrărilor, iar costurile pentru realizarea construcţiei au crescut odată cu trecerea timpului.

„Cu cât progresam cu proiectul, cu atât devenea din ce în ce mai scumpă construcţia. A durat până am terminat proiectarea, apoi a durat un an şi jumătate sau chiar 2 ani până s-a primit răspunsul că va fi finanţat proiectul, şi după aceea încă jumătate de an de autorizare, iar în perioada asta s-a scumpit mult investiţia. În fiecare lună simţeam această presiune constantă, e foarte greu în România actuală să construieşti pe un orizont mai mare”, a explicat arhitectul Török Áron, reprezentantul proiectantului general Open Works SRL.

Mai mult, proiectul, care în fază iniţială prevedea şi construirea unei parcări subterane moderne, a fost la un pas să piardă finanţarea. Concret, realizarea parcării ar fi depășit cu mult bugetul, astfel că proiectul aprobat inițial de ADR Centru a trebuit modificat.

„Am avut proiectată şi parcare subterană, cu lift auto care ducea maşinile jos, deci era autorizat, am dat pe licitaţie publică proiectul întreg, şi a venit constructorul cu o ofertă de preţ care depăşea cu aproape 700.000 de euro bugetul nostru. Aveam 2 posibilităţi: ori mai aduceam 700.000 de euro ca să facem parcare subterană pentru 7 maşini, ori să închiriem parcări la un preţ mult mai bun, şi bineînţeles că am mers pe a doua variantă, dar a trebuit să mergem la ADR şi să îi convingem că putem să relocăm toate funcţiile şi să existe în cadrul acestei clădiri. A fost cel mai greu moment, să trecem de ADR cu această modificare a proiectului, pentru că riscam să pierdem tot proiectul”, a explicat Debreczeni László.

Acesta a mai precizat că intenționează să inițieze, cu sprijinul deputatului UDMR Miklós Zoltán, o propunere de modificare a legii în ceea ce privește acordarea avizelor și autorizațiilor pentru construcțiile realizate prin fonduri europene, pentru ca timpii de așteptare să fie reduși. Astfel, spune acesta, ar putea fi atrase mai multe fonduri europene pentru realizarea unor proiecte importante.

„Vrem să introducem o modificare legislativă ca toate investiţiile în construcţii care se realizează pe fonduri europene să primească avizele în regim de urgenţă, fără costuri suplimentare. Avem probleme foarte mari cu cei de la Cultură, dar le vom rezolva. Am învăţat foarte multe din acest proiect și ce înseamnă momentele grele. O singură zi a făcut diferența ca să primim autorizaţia de construire, iar dacă primeam unele avize mai repede nu aveam acest stres. Împreună cu deputatul Miklós Zoltán vrem să facem o modificare a legislaţiei ca să putem absorbi mult mai multe fonduri (…) Am făcut un inventar al e-mailurilor pe acest proiect: din 2017 până în 2021 am 3.200 de e-mailuri, adică 500 de ore de lucru, plus orele offline, întâlnirile cu constructorul, proiectanţii, diferitele organe ale statului, acolo mai sunt undeva la 2-300 de ore, adică un total de 100 de zile de lucru în 4 ani de zile. A meritat, dar nu este gratis, costă foarte mult din timpul tău”, a mai spus Debreczeni László.

De la 20, la 50 de angajați până în 2030

Firma şi-a mutat activitatea în noua clădire încă din luna iunie, iar în prezent, de construcţia inteligentă se bucură aproximativ 20 de angajaţi. Administratorul Gnome Design, Bihari Béla, a explicat că o parte a strategiei de dezvoltare pentru următorii ani este creşterea numărului de angajaţi la 50, şi este convins că noile condiţii vor atrage forţa de muncă.

„De la bun început ne-am gândit să facem o investiţie sustenabilă, care oferă confort şi condiţii la nivelul maxim care se poate realiza pentru angajaţi, fiind vorba despre informaticieni, şi ştim că la momentul actual pe piaţa de resurse umane, cam în toate domeniile, e o mare lipsă de personal. Prin această investiţie ne-am dorit să creştem fidelitatea şi confortul angajaţilor noştri, pentru că desfăşurăm o activitate creativă, care necesită gândire, de aceea avem nevoie de confort, de aer proaspăt, de zone de recreație, socializare (…) Şi faptul că am reuşit să realizăm investiţia într-o zonă centrală, unde fiecare angajat face 5-10 minute până la serviciu, este un avantaj. E adevărat că în timp de pandemie firmele IT şi-au modificat programul de lucru, angajaţii lucrează remote, după program flexibil. Când am început acest concept, munca de la distanţă exista deja, dar acum şi noi oferim un mod de lucru absolut flexibil, cine doreşte poate să lucreze şi de acasă, dar având acest spaţiu, care este şi un loc de socializare, recreere, care permite şi lucrul în echipă, cred că putem chiar să ne mărim competitivitatea. În prezent avem aproape 20 de angajaţi, iar o parte a strategiei noastre de dezvoltare pentru perioada următoare, până în 2030, este să mărim numărul lor undeva la 50, să ocupăm tot biroul, parterul şi etajul 2”, a explicat administratorul firmei.

Clădirea din strada Oltului nr. 3 este unică din punct de vedere energetic şi în Europa de Est, conform passivehousedatabase.org, cele mai apropiate clădiri de birouri la standard Passive House fiind la Vest, în Viena, iar la Est, în Gaziantep, Turcia.

Costurile încălzirii unei case pasive sunt cu 10-15% mai mici decât cele ale unei case construite obişnuit, fapt care duce la recuperarea în timp a investiţiei suplimentare necesare pentru atingerea nivelului energetic al casei pasive.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio