Ştiri locale

Paștele Catolic: se merge la „stropit” și se dăruiesc ouă

Paștele catolic are numeroase obiceiuri și tradiții care sunt respectate cu sfințenie de Paște. Cel mai cunoscut obicei este mersul la stropit, o tradiție respectată de ani de zile.

Mersul la stropit este cel mai important obicei de Paștele Catolic, fiind originar din Germania. Ardelenii l-au adoptat de-a lungul anilor și chiar au improvizat. Stropitul se făcea la început cu apă, iar ulterior s-a folosit parfumul.

Publicitate

Conform tradiției, apa este simbolul purificării încă din precreștinism, iar în multe sate a apărut obiceiul împodobitului cu ouă a fântânilor din satele populate cu nemți.  Stropitul este o tradiție specifică poparelor cu origine germanică, fiind un obicei în amintirea zeiței fertilității și a primăverii. Zeiţa „Ostera” este cea din care provine denumirea de „Ostern” (Paște în germană).

În primele două zile de Paște, toate fetele îi așteaptă pe băieți la stropit. Stropitul fetelor nemăritate este un obicei care se practică în toate satele din Ardeal, dar și în Ungaria. La începutul tradiției, fetele erau strobite cu apă rece, dar acum ele primesc stropi de parfum din partea băieților. Obiceiul este simbolizat ca beatitudinea și este considerat o binecuvântare și o urare de noroc.

Copiii merg și ei la stropit de sărbători, dar pe lângă folosirea parfumului ei spun și o poezie pentru a fi recompensați cu ouă roșii și alte bunătăți de Paște.

Catolicii obișnuiesc să lipească abțibilduri cu iepurași, puișori sau alte elemente de Paște pe ouăle proaspăt vopsite. Acest obicei a fost preluat de-a lungul anilor și de creștinii ortodocși pentru a oferi mai multă culoare sărbătorilor pascale.

Încondeierea și dăruirea ouălor roșii este o alte tradiție de Paște la catolici. Această tradiție simbolizează momentul în care Maica Domnului își plânge Fiul crucificat.

Pe vremuri, băieții din satele transilvănene împodobeau brazii cu panglici colorate în Sâmbăta Patimilor, iar seara, tinerii mergeau în curțile fetelor cu crengi de brad înfășurate cu panglici.

Paștele catolic și cel ortodox sunt sărbătorite în perioare diferite din 1582. Biserica Catolică are ca reper calendarul Gregorian, în timp ce orotodcșii merg în continuare pe varianta calendarului Iulian. Sărbătoarea Paștelui Catolic este calculată pe luna plină ecleziastică, calculată și pe baza unor tabele bisericești.  Acestea se bazează și pe o dată fixă a echinocțiului de primăvară.

Nu doar catolicii serbează Sfintele Paști în această duminică. Dintre religiile care sărbătoresc Paștele odată cu catolicii se numără: reformații, unitarienii, baptistii, penticostalii, adventistii de Ziua a Șaptea, creștinii dupa Evanghelie și Biserica Evanghelica Romana.

Publicitate
banner we radio