Oase vechi de peste 3.000 de ani, descoperite în situl arheologic de la Sfântu Gheorghe, studiate de un cercetător din Berlin
Scheletele celor 8 cai descoperiți de echipa de arheologi a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR), în situl arheologic „Arcuș – Hosszú” de la Sfântu Gheorghe, au fost analizate de un cercetător al Freie Universität din Berlin și de studenți practicanți din București, Zagreb și Köln.
Potrivit reprezentanților MNCR, la momentul descoperirii, caii erau prevăzuți cu harnașament specific secolelor XIX-XVI î.e.n., iar scopul proiectului de cercetare a fost identificarea modului în care animalele erau folosite în viața de zi cu zi.
„În perioada 2019-2020, în timpul săpăturilor de salvare de la Arcuș-Hosszu, s-au descoperit scheletele a opt cai, în contextul unor depuneri rituale. Caii au fost prevăzuți cu harnașament specific secolelor XIX-XVI î. Hr. Unele psalii realizate din corn de cerb au analogii cu obiecte descoperite în stepele eurasiatice (din sudul Uralilor). Vineri, Martin Riesenberg, cercetător la Freie Universität din Berlin, Germania, a derulat un proiect de cercetare a resturilor arheologice ale cailor, pentru a identifica felul în care aceștia erau folosiți în viața de zi cu zi. El a mai studiat astfel de fragmente din epoca bronzului din Kazahstan, Republica Moldova și România (București, Iași, Cluj, Galați și Sfântu Gheorghe). La analiza oaselor au luat parte studenți practicanți de la Universitatea București, precum și studenți la arheologie de la Universitățile din Zagreb și Köln. Pe lângă activitatea de cercetare, conservare, valorificare muzeală și academică a valoroaselor colecții proprii, MNCR își aduce contribuția la formarea noilor generații de specialiști în domeniul științelor umaniste (istorie, arheologie, etnografie și antropologie culturală)”, au transmis reprezentanții MNCR.
Situl „Așezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe – Arcuș” (Hosszú) a fost descoperit în anul 1996, de-a lungul timpului fiind realizate mai multe cercetări arheologice, în urma cărora au fost scoase la suprafață vestigii care datează din neolitic, epoca bronzului și perioada culturii Gava, vechi de peste 3.000 de ani. În urma acestor săpături, au fost cercetate 947 de complexe arheologice.
„Din numărul total al complexelor descoperite, 938 erau gropi cu materiale atribuibile culturii Gáva-Holihrady (datată între 1200-850 î. Chr.) din epoca bronzului târziu, șase morminte (de incinerație și de inhumație) cu depuneri datând din perioada mijlocie a epocii bonzului, 4 morminte cu depuneri de cai (câte doi cai în fiecare groapă), respectiv trei gropi din perioada medievală sau modernă. În prezent, apreciem că situl acoperă o suprafață foarte mare, de circa 50 ha, cuprinsă între râul Olt, pârâul Arcuș și prima terasă de la marginea dealurilor Arcușului. Cele mai vechi descoperiri datează din neolitic (Cultura Criș, mil. VI a. Chr), epoca bronzului (mil II a. Chr) și din perioada culturii Gava (finalul epocii bronzului – începutul epocii fierului)”, potrivit dr. Dan-Lucian Buzea, care a făcut parte din echipa de cercetare coorodnată de drd. Puskás József (responsabil științific proiect), alături de dr. Dan Ștefan, dr. Paula Nicoleta Mazăre și dr. Florentina Mărcuți.
(Ioana Ardeleanu)
Loading ...
