Ministrul Tánczos Barna explică la Sfântu Gheorghe cum vor fi compensate pierderile salubriştilor din introducerea garanţiei pe ambalaje
Implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile va reduce cu cel puțin jumătate numărul transporturilor pentru deșeurile colectate selectiv, compensând, astfel, pierderile pe care centrele de management al deșeurilor le vor suferi de pe urma eliminării a circa 25% din cantitatea gestionată în prezent, a explicat ministrul Mediului, Tánczos Barna, într-o conferință susținută vineri la Sfântu Gheorghe.
Explicația vine în contextul în care operatorii din domeniu s-au plâns încă de la început de faptul că implementarea sistemului, deși absolut necesară, va însemna pierderi financiare tocmai pentru județele unde există rezultate și, cel mai probabil, va veni la pachet cu creșteri ale tarifelor.
„Vor avea de câștigat și de pierdut, balanța nu aș face-o acum (…) Am citit 30 de pagini de SGR, inclusiv notele contabile care se vor aplica, inclusiv aceste calcule de pierderi și câștiguri la SMID-uri. Am avut o discuție destul de lungă inclusiv cu colegii noștri din Covasna și Bihor, care sunt două județe etalon din acest punct de vedere. Avantajul scoaterii acestor deșeuri și declararea lor drept ambalaje până la momentul reciclării este că se reduce numărul de transporturi pentru deșeurile colectate selectiv. Este o reducere de cost, pentru că în județele sau localitățile unde se venea o dată sau de două ori pe lună pentru selectiv, cu siguranță numărul acestor transporturi se va reduce cel puțin la jumătate. PET-ul, sticla, cutiile de aluminiu reprezintă cel puțin jumătate din deșeurile colectate selectiv în gospodărie. Pierderea apare din vânzarea acestor materiale, dar este compensată parțial prin această reducere de cost”, a explicat ministrul.
Tánczos Barna a declarat că Ministerul pe care îl conduce ia în calcul posibilitatea ca operatorii din domeniu să poată colecta în anumite condiții, ambalajele pe care populația nu le returnează la punctele amenajate în cadrul magazinelor.
„Am discutat despre posibilitatea ca inclusiv salubristul să predea în SGR cantitățile de ambalaje colectate în afara SGR direct de la gospodărie, calculăm un tarif pentru acest serviciu. Această posibilitate de a finanța activitatea de colectare a ambalajelor SGR de către salubriști este prevăzută în Hotărârea de Guvern, deci dacă cineva decide să nu ducă înapoi la automat sticla sau PET-ul pentru 50 de bani, și o aruncă în coșul de gunoi, iar acel PET ajunge la salubrist în condiții bune, cu sigiliu, cu marca intactă și verificabilă, atunci și acele companii pot beneficia de această finanțare. O altă posibilitate, tot pentru aceste companii, este transportul, pentru că și în sistemul SGR acele ambalaje ajung în magazine prin colectare manuală, iar compania cu cele mai multe facilități și know-how în domeniu este tot salubristul. Dacă de la magazinele din sat acest salubrist aduce o dată pe zi, pe săptămână sau pe lună sacul sigilat, cu numele magazinului sau firmei care a făcut preluarea manuală, este iar un serviciu suplimentar care poate fi plătit”, a mai spus ministrul.
Acesta admite că, în România, PET-urile și deșeurile din sticlă și aluminiu au nu au o valoare suficient de mare, motiv pentru care sunt întâlnite cel mai des abandonate în natură.
„Din păcate, sistemul de salubrizare din România oferă un randament foarte scăzut în privința colectării PET-urilor, sticlei și a cutiilor de aluminiu, de aceea le găsim în șanț, în natură, pădure și apă. SGR cu siguranță o să ofere un procent de succes, o eficiență mult mai mare, se ajunge fără dar și poate la 90% în toate țările, într-o perioadă de 1-3 ani. Slovacia, de exemplu, în primul an a avut un jackpot – 90%. Sperăm să avem și noi”, a mai spus ministrul.
Sistemul RetuRo de garanție-returnare este unic la nivel naţional și va fi obligatoriu începând cu data de 30 noiembrie, fiind aplicat produselor cu volume între 0,1 și 3 litri, fabricate în țară, importate sau achiziţionate intracomunitar. Comercianții au obligația de a amenaja puncte de returnare a ambalajelor în cadrul magazinelor, iar clienții vor plăti o garanţie de 50 de bani atunci când vor cumpăra o băutură îmbuteliată în ambalaje nereutilizabile.
După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl ducă la oricare dintre punctele de returnare amenajate în cadrul magazinelor, iar în schimb, va primi înapoi valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal. Pentru a fi identificate ușor, produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu un logo specific.
Amintim că la mijlocul lunii ianuarie, directorul executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (ADI-SIMD) Covasna, Ambrus József, a declarat pentru We Radio că dacă sistemul va fi implementat în forma actuală, vor fi afectați tocmai operatorii care au rezultate, iar fără o armonizare legislativă, riscă să genereze chiar costuri în plus pentru populație.
„Pentru noi este un dezavantaj, pentru că ni se scoate 25% din cantitatea pe care o gestionăm acum, dar pierdem peste 60% din banii pe care îi încasăm. Sticla nu are valoare, mă costă mai mult să o transport decât iau pe ea. În schimb, aluminiul și PET-ul, mai ales cel transparent, sunt cele două deșeuri reciclabile care acoperă ușor toate cheltuielile pe care le aveam. Îmi rămâne în cârcă exact același material care e greu vandabil. În afară de carton, care se vinde destul de ușor, îmi rămân diferite plastice cu care e foarte greu, pentru că ori nu avem infrastructură de reciclare, ori sunt foarte pretențioși reciclatorii, deci îmi rămâne masa care mă încurcă mai mult. Sunt perfect de acord că sistemul trebuie introdus, cu mențiunea că trebuie introdusă și o armonizare legislativă și văzut ce se întâmplă cu aceste sisteme din punct de vedere al finanțelor. Putem să ajungem în situația în care locuitorii de la casele private din Sfântu Gheorghe, care până acum au scos 3 saci transparenți, de acum încolo vor scoate doar 2 saci, pentru că unul dispare, dar vor trebui să plătească mai mult. Cum pot eu să îi explic asta unui om simplu? Mie îmi dispar 60% din venituri, omul poate o să înțeleagă, poate că nu. Evident, din nou se lovește în sistemele care sunt în frunte, iar acolo unde nu există colectare performantă, acolo nu ne interesează”, ne declara Ambrus József la mijlocul lunii ianuarie.
Producătorii și comercianții care pun în vânzare apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin sau alte băuturi spirtoase, în ambalaje de unică folosință din plastic, sticlă sau metal, au avut termen să se înregistreze obligatoriu, până în data de 28 februarie, în baza de date a sistemului de garanţie-returnare RetuRO.
De la începutul acestei luni, Garda Națională de Mediu, prin structurile județene, a demarat controalele pentru identificarea comercianților și producătorilor care nu s-au înregistrat în termenul stabilit prin lege, amenzile pentru nerespectarea legii fiind cuprinse între 20.000 și 40.000 lei. Deși termenul legal de înregistrare s-a încheiat, platforma www.returosgr.ro rămâne deschisă pentru finalizarea procedurii sau pentru înregistrări viitoare.
***
RetuRO este unul dintre cele mai importante proiecte de economie circulară din România și a fost creat de un consorţiu de trei acţionari privaţi, respectiv Asociaţia Berarii României pentru Mediu, Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu, dar şi un acţionar public – statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Scopul sistemului este de a colecta din piață și de a introduce ambalajele într-o economie circulară, ajutând România să atingă țintele de colectare și reciclare stabilite la nivel european, care cer ca până în 2025 să se colecteze 77% din PET-urile puse pe piață, respectiv 90% până în 2029. Pe lângă PET-uri, sistemul ar trebui să ajute la atingerea și chiar depășirea noilor ținte de colectare și reciclare pentru restul tipurilor de materiale, respectiv 75% pentru sticlă și 60% aluminiu, începând cu anul 2030.
(Ioana Ardeleanu)
Loading ...
