Medic legist: „Da, se moare de COVID”. Cum distruge această boală organele interne
Autopsiile persoanelor decedate după infecția cu SARS-CoV-2 scot la iveală noi informații: pacienții aveau o cantitate mare de apă în plămâni, multe cheaguri pe vasele mici de sânge și toți prezentau o suprainfecție bacteriană, apărută ca urmare a prăbușirii sistemului imunitar. Medicul legist Cristian Stan a demontat mitul că „nu se moare de COVID”, ci de alte boli pe care le aveau pacienții și a explicat cum cedează organele din cauza infecției.
COVID-19 este o boală înșelătoare și imprevizibilă, afectează toate organele, motiv pentru care este extrem de important ca evaluarea, monitorizarea și tratamentul, mai ales în cazul bolnavilor aflați în grupe de risc, să se facă încă de la început – sunt concluziile medicului legist Cristian Stan, medic primar legist la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, și ale medicului primar infecționist Adrian Marinescu.
Cei doi specialiști au vorbit într-un interviu la Digi24 despre modul în care virusul afectează organismul, despre factorii care duc la agravarea stării de sănătate a pacienților și, în final, la deces.
▼ VIDEO ▼
„Aproape toate cazurile au și bronhopneumonii cu bacterii, pentru că această infecție scade dramatic capacitatea de apărare a plămânilor și atunci orice bacterie potențial patogenă se grefează pe plămâni și dezvoltă focare (…) Și virusurile gripale afectează capacitatea de apărare imună a plămânilor și practic pregătesc terenul pentru apariția bacteriilor oportuniste (…) Pacienții autopsiați aveau multă apă în plămâni, existau tromboze pulmonare aproape în toate stadiile de evoluție ale bolii – vase mici de sânge cu cheaguri. Efectul acestor cheaguri, mai ales în faza incipientă a bolii, este că opresc ajungerea sângelui la țesutul pulmonar dependent de vasul respectiv. Blocând acest tranzit al sângelui către zonele alveolare, pe de-o parte se accentuează inflamația locală, și pe de altă parte scade oxigenarea sângelui. Există niște cazuri particulare în boala COVID-19, așa numitele hipoxii tăcute în care pacientul are o scădere a oxigenului în sânge, dar nu are senzația de lipsă de aer care în mod normal ar trebui să apară când scade concentrația de oxigen”, a explicat medicul legist Cristian Stan.
Anatomopatologul, care are la activ peste 15.000 de autopsii, expertize pe cadavre și expertize medico-legale realizate pe persoane în viață, spune că în toată experiența sa nu a mai întâlnit efecte precum cele observate la pacienții decedați în urma complicațiilor cauzate de SARS-CoV-2. În opinia sa, „boala are o personalitate a ei”, având câteva caracteristici care o deosebesc de alte pandemii virale.
„Din tot ce am văzut și ce am citit, COVID-19 se deosebește de celelalte pandemii virale prin câteva caracteristici, iar una dintre ele este aceea că nu are o evoluție liniară (…) Are o evoluție fie cu căderea bruscă a stării de sănătate, fie în doi timpi, sau o evoluție aparent pozitivă dar cu aceste fenomene de coagulare care sunt discrete, și care evoluează și determină niște efecte de tip infarct: miocardic, cerebral, renal sau alte tipuri de obstrucții vasculare care deteriorează dintr-o dată și neașteptat starea de sănătate. De asta este o boală foarte înșelătoare și, după mine, asta este cea mai importantă caracteristică. Există și afectare hepatică, (…) cerebrală, există cazuri de encefalită, tulburări neurologice – pierderea mirosului, a gustului, a echilibrului, semne neurologice de focar sau alte tipuri de manifestări neurologice, chiar și psihiatrice, care pe de-o parte pot fi explicate prin invadarea creierului de către virus, sau pot exista și explicații date de această obstrucție a vaselor cerebrale mici, acele cheaguri care apar încă din etapele incipiente ale bolii”, a explicat specialistul.
„Fiecare dintre noi ar trebui să aibă un pulsoximetru acasă”
O constantă în cazul pacienților diagnosticați COVID-19 este faptul că nivelul oxigenului din sânge scade treptat, provocând o sufocare lentă care evoluează până la insuficiență respiratorie acută, fiind nevoie ca aceștia să fie intubați.
Medicul primar infecționist Adrian Marinescu afirmă că un aparat pentru măsurarea saturației de oxigen poate fi vital în cazul celor care nu sunt tratați pentru COVID-19, dar au fost infectați și sunt în faza asimptomatică, putând da alarma înainte de a fi prea târziu.
„Este evident în momentul acesta că modificările de la nivelul coagulării sângelui apar indiferent de formă, dar cu atât mai mult dacă sunt forme medii și severe ale bolii. Asta înseamnă că putem avea și afectarea creierului și, practic, a oricărui organ. Această hipoxie inșelătoare este mai mult decât reală, pacientul nu realizează că are o lipsă de aer, și totuși, dacă ar avea un pulsoximetru ar vedea foarte clar că saturația este scăzută. Este și motivul pentru care pot ajunge la forme severe și să fie destul de târziu (…)Cu toții ar trebui să înțelegem cât de imprevizibilă e evoluția infecției SARS-CoV-2. Dacă cineva este asimptomatic, dar în același timp are factori de risc: vârstă, boli cronice, e clar că ar trebui să fie monitorizat în spital, tocmai pentru că riscul este mai mare. În plus, contează și monitorizarea de la domiciliu, pentru că oricând pot să apară surprize. Eu cred că fiecare dintre noi ar trebui să avem un aparat pulsoximetru în momentul în care ne monitorizăm acasă, mai ales dacă suntem testați pozitiv COVID-19”, a explicat medicul.
„Culegem roadele faptului că în iulie-august lumea s-a dus la mare, la munte, și nu s-au respectat regulile”
În continuare există persoane care susțin că decesele în cazul pacienților infectați cu SARS-CoV-2 au survenit din cu totul alte motive. Specialistul în medicină legală, dr. Cristian Stan a demontat mitul potrivit căruia „nu se moare de COVID”, ci de alte boli pe care le aveau pacienții.
„Bineînțeles că se moare de COVID-19. Infecția cu SARS-CoV-2 este cea care determină prăbușirea imunității pacientului, și bineînțeles că toate fenomenele septice ulterioare, insuficiența multiorganică sau sindromul inflamator sistemic sunt determinate de această infecție virală. Este foarte adevărat că, în final, marea majoritate a pacienților poate mor de o insuficiență a organelor, care este mixtă, septică și inflamatorie, dar virusul, boala virală este cea care creează premisele acestor complicații. Este evident din punct de vedere științific (…) Această boală are personalitatea ei, după părerea mea, (…) nu se încadrează în niciun tipar al unei viroze de până acum”, a explicat anatomopatologul.
În ceea ce privește numărul mare de decese raportate în ultima perioadă în buletinele zilnice, medicul legist spune că este o consecință a nerespectării măsurilor de protecție și a faptului că în lunile iulie și august stațiunile montane și cele de la mare au fost pline de turiști.
Acesta a dat exemplul Spaniei unde în luna martie autoritățile s-au văzut nevoite să transforme Palatul de Gheaţă din Madrid, care are o suprafață de 1.800 de metri pătraţi, în morgă după ce companiile de pompe funebre nu mai pot face faţă numărului uriaş de victime provocat de coronavirus, însă a subliniat că România este „foarte departe” de un asemenea scenariu.
„Vizavi de numărul mare de morți de la noi, cred că o explicație este că acum culegem roadele faptului că în lunile iulie și august toată lumea s-a dus la mare și la munte, și nu s-au respectat regulile de izolare. Practic, dacă scădem o lună – o lună și jumătate începând de azi, ajungem în perioada anului în care era cea mai mare libertate socială și nicio respectare a regulilor de distanțare. Să nu uităm totuși situația Madridului, a spaniolilor dar și a italienilor, care au mobilizat un patinoar pentru a ține coșciugele cu persoane decedate într-un număr foarte mare, care depășeau cu mult posibilitatea lor de a rezolva aceste situații. Noi suntem foarte departe de această situație”, a mai spus medicul.
„Un pacient cu boli cronice poate muri și de gripă, dar este clar că infecția cu SARS-CoV-2 ridică mai multe probleme”
O altă constatare a specialiștilor, în urma autopsiilor realizate pe pacienții care au decedat având teste pozitive, este că cei cu afecțiuni cronice, chiar și grave, ar mai fi putut trăi dacă nu ar fi fost infectați cu SARS-CoV-2. Dr. Adrian Marinescu subliniază că atenția cea mai mare trebuie acordată persoanelor vârstnice, sau care au astfel de afecțiuni, fiind cele mai expuse unor forme severe ale bolii.
„E clar că se putea întâmpla ca un pacient cu afecțiuni cronice să moară și de gripă, dar este clar că infecția cu SARS-CoV-2 ridică mai multe probleme. E clar că dacă decesul apare la un pacient cu boli cronice, asta se întâmplă pentru că a apărut infecția virală pe un sistem imunitar deficitar. Deci, până la urmă ce trebuie să înțelegem de aici este că pacientul care are afecțiuni cronice și cel care are o anumită vârstă trebuie cu atât mai mult să se ferească, pentru că riscul să facă o formă severă a bolii pentru el este mult mai mare. Cu siguranță că el ajunge să decedeze plecând de la infecția cu SARS-CoV-2 (…) Lucrurile n-au scăpat de sub control, trebuie să gândim echilibrat. Pe mine mă interesează ce va fi în săptămânile care urmează, pe fondul unor afecțiuni cronice”, a spus medicul.
Acesta a mai explicat că atât în cazul virusului gripal, cât și în cazul infecției cu SARS-CoV-2, un pacient care are un sistem imunitar deficitar și afecțiuni cronice „dezechilibrate” va face forme mai severe ale bolii, fiind predispus și infecțiilor bacteriene. Totodată, acesta spune că tinerii supraponderali sunt și ei expuși riscului, deoarece se consideră sănătoși din punct de vedere clinic, însă ajung de cele mai multe ori la terapie intensivă.
România a depăşit în weekend 5.000 de decese în rândul pacienților diagnosticați cu COVID-19.
Loading ...
