
Managerul Spitalului Judeţean: „Introducerea unor servicii semiprivate ar putea fi benefică atât pentru pacienți, cât și pentru spitalele de stat”
Propunerea Ministerului Sănătății de a introduce o coplată pentru pacienții care vor să fie consultați sau tratați de un anumit medic, la stat, a stârnit o serie de controverse. Președintele Colegiului Medicilor din România, dar și reprezentanți ai unor asociații pentru protecția pacienților, susțin că deși ar putea aduce beneficii pentru toată lumea, implementarea unui asemenea mecanism ar fi dificilă și ar isca discuții despre transparență, dreptul la actul medical și egalitate. În plus, spun aceștia, dincolo de discriminarea pacienților, România nu are condiții în unitățile sanitare pentru acordarea de consultații peste program, și nici medici specialiști suficienți.
Nu de aceeași părere este însă managerul Spitalului Județean din Sfântu Gheorghe, András-Nagy Róbert, potrivit căruia, cu o serie de reglementări clare, introducerea unor servicii semiprivate ar putea fi benefică atât pentru pacienți, cât și pentru spitalele de stat.
„Eu văd o chestiune ok în treaba aceasta, dar cu câteva precizări. În primul rând, trebuie trasă o linie vizibilă și corectă între ce e dimineața și ce e după-amiaza, adică în timpul programului în care tu ca medic ai salariu bugetar, și în timpul în care ai salariu peste, plătit prin coplată de către pacient, dar asta în cadrul spitalului. Este o chestiune ok, benefică pentru toată lumea, și mai ales pentru pacientul care vrea neapărat să ajungă la un anumit medic, care poate că are o listă de așteptare de câteva luni, pentru că nu poate consulta 100 de pacienți pe zi, ci doar 30. Ca medic, trebuie să se acorde posibilitatea să ai un contract, sau în cadrul contractului tău individual de muncă să ai și o opțiune de genul acesta. Mi s-ar părea absolut corect: aduci venituri suplimentare la spital, beneficiezi și tu de un tarif orar, dar trebuie reglementat foarte clar, pentru că pot apărea situații în care să nu fie făcută corect împărțeala aceasta între semiprivat și public. Din câte înțeleg – pentru că în momentul de față interpretăm doar niște propuneri – aceste servicii ar fi în cadrul spitalului”, a explicat managerul Spitalului Județean.
Nemulțumiri au apărut și în rândul pacienților care au deja plătesc asigurări de sănătate, și care spun că vor fi nevoiți să plătească o taxă suplimentară pentru serviciile medicale. La începutul săptămânii, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că taxa se referă la furnizarea de servicii ambulatorii în unitățile sanitare publice, în afara normei de bază, și nu reprezintă un mecanism de taxare dublă, fiind vorba despre o opțiune ca medicii din spitalele de stat să lucreze peste program în regim privat, în cazul în care există solicitări. În prezent, o bună parte dintre medicii angajați în sistemul de stat au și propriile cabinete medicale unde își desfășoară activitatea în afara programului cu Casa de Asigurări de Sănătate.
„În străinătate chestia asta funcționează echilibrat, în sensul că medicul are reglementată norma maximă de muncă pe unitate de timp – pe săptămână sau pe lună. Medicul optează că din 10 ore, de exemplu, 3 le petrece în privat, iar restul în sectorul public, iar dacă a stat 3 ore și jumătate la privat, nu e în regulă. Și spitalele pot să aibă servicii contra cost, adică o parte dintre servicii sunt decontate de Casă, o parte nu (…) Dar se pune altă problemă: la nivel de CAS, pentru serviciile la cerere cum sunt acestea, nu beneficiezi de alte servicii decontate. Concret, în momentul în care te duci la cabinetul privat, sau la spital, unde unele consultații sunt cu plată, dacă ai plătit pentru consultația respectivă atunci nu beneficiezi de bilet de trimitere gratuit la rezonanță magnetică dacă e necesar, nu beneficiezi de bilet de trimitere în mod gratuit pentru analize medicale, sau la un alt specialist. Deci dacă te-ai dus la chirurgul cardiovascular, dar până la urmă nu era un caz de chirurgie cardiovasculară, te trimite la altă specializare, dar pentru că ai început să plătești, plătești până la capăt. Trebuie văzut cum va fi și reglementat”, a mai explicat András-Nagy Róbert.
Și atunci, de ce să nu mergi direct la privat?
În ceea ce privește diferența dintre serviciile plătite la privat și coplata pe care pacienții ar urma să o plătească în spitalele de stat, în cazul în care au preferințe în ceea ce privește medicul care îi tratează, managerul a explicat că, cel puțin la nivel teoretic, coplata ar trebui să fie mai mică decât taxa achitată într-o unitate privată. În plus, niciun spital privat nu își asumă complicațiile, în astfel de situații pacienții ajungând să fie externați și trimiși tot către spitalele de stat.
„Diferența aici ar fi că sunt situații în care dacă se complică treaba la privat, te externează și te trimite la spitalul public. În al doilea rând, costurile la privat sunt mai mari, teoretic, decât coplata aceasta. Până la urmă este o opțiune a pacientului. Sunt medici și medici, unii mai populari, alții mai puțin populari. Unii sunt mai căutați de pacienți și găsești programare la ei în Policlinică abia peste 3 luni, și atunci pacientul ar putea să aibă această posibilitate ca tot printr-un fel de regim semiprivat să beneficieze de o consultație contra cost. Până la urmă, asta înseamnă un efort din partea personalului medical. Dacă eu mi-am terminat norma în cadrul cabinetului, mi-am făcut treaba la spital, în Policlinică pe partea de public, și mai pot accepta o jumătate de normă din timpul meu, pacientul ar putea să aibă această posibilitate (…) Serviciile acestea private susțin, oarecum, și funcționarea spitalelor”, a mai spus managerul.
Potrivit documentului aflat în dezbatere publică, noua taxă ar urma să fie introdusă mai întâi sub forma unui program pilot, care se va desfăşura între anii 2026 şi 2028, doar în anumite regiuni ale țării. Strategia vizează pilotarea furnizării anumitor servicii de sănătate ambulatorii, cu posibilitatea alegerii profesionistului care le oferă, pe baza unei programări transparente în sistemul electronic de programări.
Proiectul strategiei naționale de sănătate pentru perioada 2023-2030 mai prevede informatizarea spitalelor și asigurarea unor servicii de urgență de către medicii de familie, fără a da însă detalii despre modul în care vor fi atinse ceste obiective.
(Ioana Ardeleanu)
