Ştiri locale

Managerul Spitalului Județean: „Avem liste lungi de așteptare pentru că finanțarea nu este suficientă”

Slaba finanțare a sistemului medical din România este principala cauză pentru care pacienții sunt nevoiți de multe ori să aștepte săptămâni sau luni de zile pentru a beneficia de investigații medicale gratuite, afirmă managerul Spitalului Județean Sfântu Gheorghe, András-Nagy Róbert. Mai mult, din cauza a faptului că sistemul pe baza căruia spitalele primesc finanțare pentru serviciile medicale oferite nu a mai fost modificat de 7 ani, sumele convenite prin contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate nu acoperă necesarul. Așa se face că de cele mai multe ori, pentru a nu le închide ușa în nas pacienților, medicii ajung să acorde asistență medicală peste limita acoperită de sistem.

„Cred că cea mai stringentă problemă de rezolvat la nivel de sistem, nu numai la nivelul spitalului, este partea de finanțare a serviciilor medicale (…) Din 2015 nu s-a mai modificat tariful pe baza căruia spitalele primesc finanțarea (…) Putem să tragem concluzia că de aceea sunt aceste liste lungi de așteptare la policlinică, la laboratoarele de analize medicale, imagistică medicală, pentru că finanțarea nu este suficientă. Dar dacă nu finanțarea este problema, atunci sunt probleme de echipament, iar dacă și problema de echipament este rezolvată, atunci este o problemă de personal, și ne tot învârtim în jurul cozii. Cred că aceste chestiuni de bază pe care ar trebui să se construiască un sistem, ar trebui tratate toate deodată, cu prioritate pe finanțare”, a declarat managerul spitalului într-o conferință de presă.

Publicitate

Acesta a mai explicat că în ceea ce privește listele de așteptare, programările se fac până la nivelul sumei alocate în acest scop, iar tot ce depășește acest prag trebuie decontat. În context, acesta a declarat că în cursul anului trecut, Spitalul Județean a efectuat 1.730 de RMN-uri pentru pacienții internați, iar dintre acestea, mai puțin de 500 au fost decontate de CAS.

„Normele la contractul-cadru au o formulare bine gândită: tot ceea ce înseamnă asistență medicală primită în perioada internării (RMN, CT, operație, etc) e în sarcina spitalului. Sunt de acord cu treaba aceasta, numai că acel tarif de care spuneam nu acoperă aceste cheltuieli. Doar dacă ne rezumăm la tariful publicat în normele la contractul-cadru pentru un CT de craniu deja suntem la limita decontării serviciilor medicale pe spitalizare continuă (…) Există un parametru care este stabilit în funcție de gravitatea și complexitatea cazului, se numește ICM, care se înmulțește cu un tarif fix în lei – 1.500 de lei la noi, și rezultă suma cu care este decontat cazul respectiv. Deci dacă am un caz la parametru de 1,2 înseamnă un tarif de 1.800 de lei, indiferent că pacientul a stat 30 de zile sau două zile, noi tot atât primim. Aici sunt incluse toate serviciile: tot ceea ce înseamnă înțepătură de ac, dezinfecție, mâncare, schimbarea cearșafurilor și până la hârtia pe care pacientul semnează că este de acord cu tratamentul”, a mai spus  András-Nagy Róbert.

Acesta este de părere că pe lângă atât de necesara creștere a bugetului, cea mai bună strategie ar fi ca spitalele să reducă numărul de paturi și internări, dar să poată fi asigurată o continuitate a actului medical.

„Ar trebui crescut bugetul pe care îl contractează CAS pentru investigații medicale, dar nu în detrimentul altora. Strategia bună este să reducem numărul de paturi și de internări, dar pe partea cealaltă trebuie să creezi traseul pacientului pentru a beneficia de un serviciu medical, adică măcar să îl vadă un medic, nu la Urgență, în Policlinică. Dar în momentul în care noi ca spital avem la Medicină internă 4 medici care împart un program de 7 ore, iar aceste 7 ore sunt împărțite din 15 în 15 minute pentru consultații, atunci numărul maxim pe care CAS îl decontează este de 28 de pacienți la Policlinică. Medicul care a văzut al 29-lea pacient nu primește decontare pentru el, face gratuit, și avem multe cazuri așa”, a mai spus managerul, potrivit căruia, cele mai lungi liste de așteptare sunt la analizele medicale și la RMN.

În ceea ce privește reclamațiile făcute de unii pacienți, referitoare la faptul că deși timpul alocat pentru consultațiile din Policlinică este limitat, de multe ori medicii întârzie la cabinete, András-Nagy Róbert a explicat că majoritatea spitalelor din țară au policlinicile integrate, astfel că programul zilnic de lucru al cadrelor medicale este împărțit între secții, urgențe, gărzi, sălile de operații și Policlinică.

„Trebuie să fugă dintr-un loc într-altul. Dimineața rezolvă pacienții pe care îi au pe secție, dacă primesc un telefon se duc pe altă secție și văd un alt pacient, dacă sunt de gardă se uită la urgențe, după care între 11:00 și 13:00 se duc la policlinică, și normal că întârzie, nu au cum”, a mai spus managerul.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio