Dezbaterile privind impactul rețelelor de socializare asupra minorilor au ajuns la nivel de „alertă roșie” în România. În timp ce Parlamentul discută un proiect legislativ inspirat din cele mai dure modele internaționale, șeful DSU, Raed Arafat, lansează un avertisment fără menajamente: situația a depășit stadiul de responsabilitate parentală și a devenit o problemă acută de sănătate publică și siguranță națională.
Raed Arafat a cerut explicit Parlamentului să adopte legislația care să interzică accesul copiilor sub 15-16 ani pe platformele de socializare, subliniind că România este în întârziere față de alte state occidentale. Oficialul a punctat că discuția nu trebuie deturnată de argumente ideologice despre cenzură, ci trebuie tratată strict ca o măsură de protecție a vieții.
„A spune că e doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe”, a declarat Arafat. Acesta a explicat că algoritmii platformelor sunt construiți pentru a crea dependență, comparând riscurile expunerii minorilor la social media cu accesul la jocuri de noroc sau substanțe interzise. Șeful DSU a adus în discuție cazuri recente de violență extremă între adolescenți (cazul de la Timiș și cel din Mureș), alimentate de bullying-ul online și de nevoia de validare artificială.
Ce prevede proiectul legislativ din România
Inițiativa legislativă aflată pe masa decidenților, cunoscută drept „legea majoratului online”, a trecut deja de votul Senatului și urmează parcursul final în Camera Deputaților. Proiectul prevede ca minorii sub 16 ani să își poată crea conturi pe rețelele de socializare (precum TikTok, Instagram sau Facebook) doar cu acordul explicit al părinților.
Măsura obligă platformele să implementeze sisteme reale de verificare a vârstei și a consimțământului parental, eliminând simpla bifare a căsuței „Am peste 13 ani”. Legea propune amenzi drastice pentru companiile care nu respectă aceste filtre, mutând presiunea de pe utilizator pe furnizorul de servicii digitale.
Modelul Australiei: Cea mai dură legislație din lume
România nu face decât să se alinieze unui trend global de restricționare strictă. Australia a adoptat recent o legislație considerată „standardul de aur” în domeniu, interzicând complet accesul minorilor sub 16 ani la rețelele sociale, chiar și cu acordul părinților.
Guvernul de la Canberra a impus sancțiuni de până la 50 de milioane de dolari pentru platformele care nu reușesc să blocheze accesul copiilor. Abordarea australiană pleacă de la premisa că „siguranța online” nu este negociabilă și că platformele au o „datorie de grijă” (duty of care) față de utilizatorii vulnerabili.
Marea Britanie: Legea Siguranței Online
Similar, Marea Britanie a implementat „Online Safety Act”, o lege complexă care obligă giganții tehnologici să protejeze copiii de conținut dăunător (violență, incitare la suicid, tulburări alimentare). Deși britanicii nu au interzis total accesul sub o anumită vârstă la fel de radical ca australienii, discuțiile recente din politica britanică indică o posibilă înăsprire a regulilor, luându-se în calcul interzicerea vânzării de smartphone-uri către copiii sub 16 ani sau restricționarea drastică a utilizării acestora în spațiile publice și școlare.
În acest context internațional, România încearcă să recupereze terenul pierdut. Mesajul autorităților este clar: algoritmii de manipulare psihologică au învins capacitatea de control a părinților, fiind necesară intervenția statului pentru a limita efectele devastatoare asupra sănătății mintale a noilor generații. Rămâne de văzut cât de repede va fi promulgată legea și, mai ales, cum vor fi obligate platformele internaționale să o respecte tehnic.
