Cei nouă judecători ai CCR au admis, luni, pe formă sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea care modifică sistemul de pensii pentru judecători și procurori și pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament în 1 septembrie. Instanța supremă a acuzat, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”, scrie HotNews.ro.
- Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost admisă, a anunțat CCR.
- Contestația a fost admisă în integralitate, au declarat pentru HotNews surse din Curtea Constituțională.
- Votul în CCR a fost de 5/4 pentru admiterea sesizării instanței supreme, au declarat aceleași surse.
- Motivele invocate de CCR vizează lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ceea ce ar putea însemna motive extrinseci, adică de formă, ci nu de conținut (motive intrinseci), conform surselor HotNews.
„Dacă admiterea sesizării exste pe motive extrinseci de procedură, cum ar fi, de exemplu probleme de aviz al CSM-ului, atunci Parlamentul poate relua legea și să o adopte, respectând procedura. Dacă vor fi neconstituționalități de fond intrinseci, atunci soluțiile legislative declarate neconstituționale nu pot fi reluate, pentru că există un principiu de rang constituțional”, a explicat fostul judecător CCR Tudorel Toader.
Până la ora transmiterii acestei știri, CCR nu a comunicat oficial motivele respingerii acestei legi ca fiind neconstituțională.
Legea declarată neconstituțională de către CCR prevede ca pensia magistraților să nu poată fi mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de 80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum.
Actul normativ prevedea și stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani, iar în legea Bolojan prevederea era că pentru a intra la pensie magistrații trebuie să aibă 35 de ani vechime.
Nu este prima dată când CCR respinge reducerea cuantumului pensiilor magistraților, care în prezent este 80% din salariul brut, ceea ce face ca un magistrat pensionat să primească chiar mai mulți bani decât salariul pe care îl avea în activitate. Astfel, pensia medie a unui magistrat este de circa 25 de mii de lei pe lună, în timp ce salariile brute (fără sporuri) sunt cuprinse între 19.500 de lei și 21.700 de lei pentru un judecător cu grad de tribunal, și de 24.000 de lei și 26.700 de lei brut, pentru cei de la curțile de apel.
Potrivit unei statistici publicate de CSM în această vară, salariul net al unui judecător pornește de la 7.000 de lei, atunci când acesta este stagiar, și poate depăși 20.000 de lei, după 20 de ani de activitate.
Majorarea treptată a vârstei de pensionare, care acum se poate face după 25 de ani de activitate, presupune, conform legii pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea, o majorare treptată până în anul 2036, când magistrații ar urma să ajungă la vârsta standard de pensionare, de 65 de ani. Potrivit statisticii publicate de CSM, vârsta medie de pensionare în prezent este de 52 de ani.
Cine sunt judecătorii care au decis că legea privind pensile magistraților este neconstituțională
Decizia de neconstituționalitate a fost luată de Curtea Constituțională după două amânări, în 24 septembrie și 8 octombrie.
Curtea Constituțională este formată din 9 judecători. Dintre aceștia, patru au fost propuși de PSD, doi de către fostul președinte Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de către președintele Nicușor Dan.
În prezent, componența CCR este: Simina Tănăsescu (președinte), Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Bogdan Licu, Marian Busuioc, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș.
Este prima decizie cu miză majoră pronunțată de CCR în actuala formulă, cu Simina Tănăsescu președinte și trei noi judecători: Mihai Busuioc, Dacian Cosmin Dragoș și Csaba Asztalos.
