Digestia nu e doar despre ce mâncăm, ci despre cum trăim. Am stat de vorbă cu dr. Octavian Papuc, medic primar gastroenterolog la Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe, despre simptomele care nu trebuie ignorate, despre stresul care afectează stomacul și despre ce putem face, concret, ca să ne protejăm sistemul digestiv. Interviul VIDEO la finalul articolului.
We: Ce înseamnă, mai exact, gastroenterologia și cu ce se ocupă un gastroenterolog?
Dr. Papuc: Gastroenterologia este specialitatea care se ocupă cu diagnosticarea și tratamentul bolilor sistemului digestiv, de la esofag până la rect – incluzând ficatul și pancreasul. Un gastroenterolog se specializează în afecțiuni precum gastrita, ulcerul, boala Crohn, colita, hepatitele, sindromul de intestin iritabil, refluxul gastroesofagian, intervenind atât prin metode medicale, cât și prin proceduri invazive precum endoscopia.
În ce privește endoscopia, spitalul nostru stă bine la capitolul aparatură – avem una dintre cele mai moderne utilări cu endoscoape și aparatură automată de dezinfectare și de stocare în sterilitate a acestor endoscoape.
Suntem patru medici gastroenterologi și efectuăm examinări diagnostice (adică de stabilire a cauzelor simptomelor cu care vin pacienții) la nivelul stomacului sau al colonului, precum și extragerea de polipi sau de corpi străini care ajung accidental în tubul digestiv; de asemenea, în timpul programului de lucru facem intervenții de oprire a sângerărilor din esofag sau din stomac ori din intestinul gros; mai recent, se efectuează și procedura PEG (gastrostomia endoscopică percutană), adică amplasarea prin piele a unui tubișor direct în stomac – până în intestinul subțire, pentru administrarea unui tratament cu duodopa bolnavilor cu Parkinson.
We: De ce ați ales această specializare?
Dr. Papuc: Am dat la Medicină pentru că mi-au plăcut biologia, științele (fizica, chimia) și am avut convingerea că pot face o treabă bună în acest domeniu. În facultate m-a preocupat rolul obiceiurilor alimentare în dezvoltarea bolilor, așa că atunci când a apărut oportunitatea unui post de Gastroenterologie la Sfântu Gheorghe, am făcut această alegere. Iar activitatea endoscopică e captivantă și provocatoare, „te ține în priză” și îți dă satisfacții în demersul de ajutorare a oamenilor.
We: Care sunt cele mai frecvente probleme cu care vin pacienții în cabinet?
Dr. Papuc: Cele mai frecvente probleme includ durerile abdominale persistente, meteorismul (balonarea) – pe care trebuie să le clarificăm dacă provin de la stomac, colon, sistemul biliar, pancreas; refluxul acid, constipația cronică și afecțiuni hepatice (hepatitele) – depistate prin analize de laborator.
We: Ce simptome ar trebui să ne trimită urgent la un gastroenterolog?
Dr. Papuc: Simptomele care necesită consult de urgență includ sângerări digestive (sânge în vărsătură sau la defecație ori scaune negre ca păcura), dureri abdominale severe sau care predomină noaptea, scăderea neintenționată în greutate, dificultăți la înghițire, vărsături persistente sau îngălbenirea ochilor/pielii (icter). Și aș adăuga depistarea unei anemii (scăderea globulelor roșii din sânge) la analize de rutină.
We: Există semne „tăcute” ale unor afecțiuni grave care sunt adesea ignorate?
Dr. Papuc: De exemplu, oboseala persistentă poate fi pe fond de suprasolicitare fizică sau nervoasă, dar poate fi dată de anemia cronică sau de o boală cronică de ficat; modificări ale tranzitului intestinal (diareea persistentă, constipația nou-apărută sau senzația de balonare excesivă) pot fi semne ale unor afecțiuni grave precum cancerul colorectal, dar sunt adesea ignorate sau considerate normale.
We: Care sunt investigațiile de bază pe care le recomandați cel mai des?
Dr. Papuc: Cele mai frecvent utilizate (în ordinea logică) sunt: analizele de sânge și scaun pentru funcția hepatică și de apreciere biologică a tubului digestiv și ecografia abdominală; numai în anumite cazuri selectate sunt necesare endoscopia digestivă superioară, colonoscopia și investigații imagistice de înaltă performanță cum sunt CT sau RMN.
We: Cât de mare este influența alimentației asupra bolilor digestive?
Dr. Papuc: Alimentația joacă un rol important în sănătatea digestivă. Procente însemnate din pacienți ajung la noi din cauza obiceiurilor alimentare nesănătoase (mâncatul la ore neregulate, uneori doar o dată pe zi, seara târziu – după „alergătura cu munca” din întreaga zi, folosind alimente prea picante, prea grase, prea fierbinți, în cantități prea mari sau cu puține legume ori fructe).
Circa 30% dintre pacienții care necesită internare ajung la noi din cauza consumului excesiv de băuturi alcoolice; celor care mă ascultă cât de cât le spun: amintiți-vă ce prioritate aveți, să vă vedeți copiii sau nepoții crescând mari, să îi puteți ajuta – nu să deveniți povară pentru ei; iar un bărbat adevărat deține în permanență controlul unei situații, inclusiv al cantității de alcool pe care o ingerează. Numărul de sticle golite nu e dovadă de bărbăție, ci dovadă de prostie. Greu de colaborat este și cu paciente femei aflate în această situație…
We: Ce rol are stresul în apariția problemelor gastrointestinale?
Dr. Papuc: Stresul rareori declanșează o boală digestivă ca atare, dar influențează severitatea simptomelor generate de alte cauze și poate contribui la apariția unor afecțiuni precum sindromul de intestin iritabil sau gastrita (se secretă acid gastric în exces, haotic, favorizat de mâncatul la ore mereu diferite; se declanșează sau se inhibă secreția unor substanțe chimice cu rol în procesul digestiei). Gestionarea stresului este o componentă importantă în tratamentul și prevenirea problemelor digestive.
We: Care e cel mai frecvent mit sau greșeală pe care o întâlniți la pacienți?
Dr. Papuc: Un mit comun este că medicul are răspunsul și rezolvarea la toate, eventual fără o implicare adevărată, activă din partea pacientului. Medicul nu poate face mare lucru dacă principalul actor în demersul de sănătate, adică pacientul însuși, nu face nimic, niciun efort pentru el. Nu e ușor să îți schimbi un obicei rău, dar trebuie făcut acest efort.
Asta înseamnă să vă informați din cât mai multe surse de calitate despre ce înseamnă obiceiuri alimentare sănătoase, ce este dăunător pentru sănătatea și viața dvs. – cadrele medicale dispun de prea puțin timp pentru a face această educare. Pe internet, în general articolele de calitate le găsiți pe site-uri ale unor centre de sănătate, ale unor reviste medicale adresate publicului larg; trebuie evitate articolele bombastice, care promit vindecări miraculoase prin folosirea nu-știu-cărui produs dubios.
O greșeală frecventă este amânarea investigațiilor, ceea ce poate duce la agravarea unor afecțiuni.
We: De la ce vârstă e recomandat să facem o colonoscopie sau o endoscopie, chiar și fără simptome? Și cât de des trebuie făcută?
Dr. Papuc: Investigațiile endoscopice sunt manevre invazive (adică se pătrunde cu aparatura în interiorul corpului) și, de cele mai multe ori, medicul este cel care decide necesitatea lor.
Endoscopia digestivă superioară se face fără simptome numai dacă pacientul trăiește într-o regiune de risc intermediar sau crescut pentru cancer gastric – țara noastră prezintă risc intermediar – sau dacă s-a descoperit anterior o problemă care necesită urmărire periodică (esofag Barrett, polipoză gastrică, gastrită atrofică).
Colonoscopia de screening pentru cancerul colorectal se poate efectua de la vârsta de 45-50 ani, la fiecare 10 ani dacă nu se depistează probleme, până la 75 ani. Recomandările la nivel european sunt să se efectueze în prealabil anual test de sângerări oculte digestive din materiile fecale. Pacienții care ies pozitivi la acest test, precum și cei cu antecedente familiale de cancer colonic la rudele de gradul I necesită colonoscopie.
We: Ce ne puteți spune despre relația dintre microbiom și sănătatea generală?
Dr. Papuc: Microbiomul intestinal reprezintă totalitatea bacteriilor care populează tubul digestiv – în principal intestinul gros; rolul este foarte important în digestie, absorbția nutrienților, sinteza unor vitamine, apărarea imunității și chiar influențarea stării de sănătate mintală. Multe studii științifice au în vizor acest aspect și pe zi ce trece aflăm tot mai mult despre corelația dintre microbiom și organism.
E important de știut că echilibrul lui este stricat de antibiotice sau de chimicalele ascunse în diferite produse alimentare – putând duce la balonări, diaree prelungită, scăderea imunității și chiar infecție generalizată în corp – amenințătoare de viață. Din fericire, medicii prescriptori de antibiotice sunt din ce în ce mai conștienți de aceasta și asociază terapiei antiinfecțioase și produse probiotice (adică medicamente care conțin un mix de bacterii benefice) pentru a preveni dezechilibrul.
We: Ce putem face, concret, ca să ne protejăm sistemul digestiv?
Dr. Papuc: În primul rând, să fim atenți la ce punem zilnic în farfurie. Mesele echilibrate, cu legume, fructe și alimente cât mai naturale, fac o mare diferență. Hidratarea, mișcarea și un program regulat al meselor ajută enorm. Și, desigur, e bine să evităm excesele – fie că vorbim de grăsimi, dulciuri, alcool sau fumat. Chiar și gestionarea stresului are un rol foarte important pentru digestie.
We: Care e cea mai satisfăcătoare parte din munca dvs.?
Dr. Papuc: Cel mai mult mă bucură atunci când văd un pacient care revine cu zâmbetul pe buze și îmi spune: „Mă simt mult mai bine!”. Asta îți dă energia să mergi mai departe și să știi că ceea ce faci are un impact real în viața oamenilor.
We: Care este cazul sau momentul profesional care v-a rămas cel mai mult în minte?
Dr. Papuc: Țin minte un pacient relativ tânăr care a venit cu o problemă serioasă, început de ciroză hepatică de la alcool, pe care l-am tratat în spital câteva zile. La externare am avut doar noi doi o discuție scurtă: „Ai văzut ce suferințe și pericole te așteaptă dacă nu iei o decizie radicală legat de alcool? În ce hal au ajuns colegii tăi de salon care au alunecat pe aceeași pantă? Vrei să îți vezi copiii crescând și realizându-se? Știi ce ai de făcut!”. După 6 luni, la unul dintre controale, boala lui se ameliorase extraordinar, își vedea de treabă și de familie, iar soția lui îmi spune: „Domnule doctor, nu știu ce i-ați spus, dar de când a fost la dvs. în spital, s-a schimbat total în bine, nu a mai consumat nimic, amândoi suntem bucuroși, vă mulțumim!”.
E genul de moment care îți rămâne în minte și în suflet și îți amintește de ce ai ales această profesie.
We: Dacă ar fi să transmiteți un mesaj publicului larg despre sănătatea digestivă, care ar fi acela?
Dr. Papuc: Aș transmite că prevenția este mult mai importantă decât tratamentul. O alimentație sănătoasă, fără abuzuri cantitative, un stil de viață echilibrat și controalele medicale periodice pot face diferența între o viață liniștită și una marcată de suferință. Sănătatea digestivă înseamnă, de fapt, sănătatea întregului organism.
