Unitățile de primiri urgențe din România se confruntă cu un fenomen îngrijorător, respectiv scăderea drastică a vârstei medii la care apar evenimentele cardiovasculare majore. Pragul de 40 de ani a devenit o vârstă critică pentru infarctul miocardic, afectând tot mai mulți bărbați care, la prima vedere, par a fi într-o formă fizică bună și plini de energie.
Dr. Diana Anefi (Matei), medic specialist cardiologie în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, explică într-un interviu pentru golazo.ro mecanismele din spatele acestor tragedii subite, demontând mituri populare despre alimentație și subliniind importanța vitală a recunoașterii semnalelor transmise de propriul corp.
Riscul real în cazul bărbaților tineri provine dintr-o falsă senzație de invincibilitate. Deși mulți dintre aceștia înregistrează valori tensionale crescute sau un nivel ridicat al colesterolului, tendința generală este de a ignora aceste probleme în lipsa unor dureri fizice concrete.
Medicul cardiolog atrage atenția asupra reticenței pacienților față de tratamentele statinice, cauzată de informații eronate preluate din surse neoficiale, care sugerează un impact negativ asupra ficatului. Această neglijare, cumulată cu fumatul, transformă bărbații de 40-50 de ani într-un grup de risc particular, unde infarctul survine pe fondul unei sănătăți aparente.
Un indicator vizibil, dar adesea tratat cu superficialitate, este obezitatea abdominală, cunoscută popular drept „burtă de bere”. Dincolo de considerentele estetice, medicul Diana Anefi subliniază că aceasta reprezintă o componentă a sindromului metabolic și un semnal clar de alarmă. Grăsimea viscerală este asociată direct cu riscul cardiovascular, funcționând ca un avertisment biologic pe care organismul îl transmite înainte de apariția unor complicații ireversibile.
În dezbaterea privind alimentația, specialistul demontează ideea că grăsimile sunt singurul inamic al inimii. Pericolul major este reprezentat de inflamația cronică, alimentată de produsele ultra-procesate, zahărul adăugat și făinoasele rafinate. Spre deosebire de dulciuri, care nu aduc niciun beneficiu nutrițional, există grăsimi benefice, precum cele din peștele gras, uleiul de măsline sau avocado, care susțin sănătatea cardiovasculară.
Dieta mediteraneeană rămâne standardul de aur pentru reducerea inflamației, în timp ce alimentele procesate accelerează degradarea stării de sănătate chiar și în lipsa unor valori alarmante ale markerilor inflamatori.
Un aspect surprinzător pentru mulți pacienți este reabilitarea imaginii cafelei în cardiologie. Considerată în trecut un factor de risc, cafeaua s-a dovedit a avea efecte antiinflamatorii și de reducere a riscului de aritmii, fiind indicat consumul a 3-4 căni pe zi. Totuși, medicul avertizează ferm asupra asocierii cafelei cu fumatul, combinație care anulează beneficiile și crește exponențial riscul cardiovascular.
Fumatul rămâne cel mai mare duşman al inimii
Fumatul rămâne, de altfel, factorul de risc numărul unu în România, urmat de alimentația dezorganizată, sedentarism și stres.
Stilul de viață modern, caracterizat prin stres cronic și privare de somn, contribuie decisiv la degradarea sănătății inimii. Nivelul ridicat de cortizol, menținut prin lipsa unui program regulat de odihnă, întreține inflamația în corp.
În ceea ce privește activitatea fizică, efortul intens depus ocazional, în weekend, nu poate compensa complet sedentarismul din timpul săptămânii. Recomandarea medicală vizează mișcarea zilnică moderată, timp de cel puțin o oră, constanța fiind mai valoroasă decât intensitatea episodică.
Semnele premergătoare unui infarct pot fi subtile, iar ignorarea lor este o greșeală fatală. Scăderea toleranței la efort, manifestată prin oboseală la activități uzuale care înainte nu puneau probleme, cum ar fi urcarea scărilor, trebuie investigată imediat.
De asemenea, durerea toracică anterioară care apare la efort, supărare sau frig și cedează la repaus este un simptom clasic de angină. Medicul Diana Anefi recomandă bărbaților peste 40 de ani efectuarea anuală a unui set complet de analize, care să includă nu doar colesterolul total, ci și fracția LDL, trigliceridele și markerii inflamatori, pentru a preveni transformarea riscurilor în certitudini tragice. Prevenția începută la 40 de ani este singura garanție pentru o viață activă și sănătoasă după vârsta de 60 de ani.
