Odată cu încălzirea vremii, județul Covasna (şi nu numai) se confruntă anual cu o problemă recurentă și extrem de periculoasă: incendierea voluntară a terenurilor agricole și a vegetației uscate. Conform bilanţului prezentat de ISU Covasna, în perioada 6–12 martie au fost înregistrate 11 misiuni de stingere a incendiilor de acest tip.
Suprafaţa totală afectată în intervalul menţionat depăşeşte 30 de hectare. Localităţile în care s-a intervenit sunt Sfântu Gheorghe, Bodoc, Doboşeni, Araci, Ozun, Belin Vale, Vârghiş şi Aninoasa. Din datele centralizate de salvatori, cele mai extinse suprafeţe pârjolite au fost raportate pe raza localităţilor Ozun şi Belin Vale.
Deși mulți proprietari de terenuri consideră încă această metodă drept o soluție rapidă de igienizare, Garda de Mediu şi ISU Covasna avertizează că gestul nu este doar un dezastru ecologic, ci și o încălcare gravă a legii, sancționată cu amenzi care pot echivala cu valoarea unui autoturism sau chiar cu privarea de libertate.
Cadrul legal și sancțiuni drastice
Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, arderea miriştilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase este strict interzisă. Statul român a înăsprit considerabil amenzile în ultimii ani pentru a descuraja acest fenomen care pune sub presiune echipajele ISU și distruge biodiversitatea locală.
În prezent, cuantumul amenzilor este structurat astfel:
- Pentru persoane fizice: Amenzi cuprinse între 7.500 și 15.000 lei.
- Pentru persoane juridice: Amenzi cuprinse între 50.000 și 100.000 lei.
Dincolo de componenta contravențională, legea prevede sancțiuni penale în cazurile grave. Arderea vegetației în ariile protejate (foarte prezente în județul nostru) sau pe terenurile supuse refacerii ecologice constituie infracțiune. Dacă aceste acțiuni pun în pericol viața ori sănătatea umană, animală sau vegetală, vinovații riscă închisoare de la 3 luni la un an.
Impactul devastator asupra ecosistemului
Argumentul adesea invocat de cei care dau foc – acela că cenușa fertilizează solul – este unul fals din punct de vedere științific. În realitate, incendierea produce daune pe termen lung:
- Distrugerea microfaunei: Focul ucide insectele polenizatoare, microorganismele care descompun materia organică și micile mamifere sau reptile care nu se pot adăposti la timp.
- Degradarea solului: Căldura intensă distruge structura stratului fertil de la suprafață, ducând la evaporarea umidității și la vulnerabilitatea terenului în fața eroziunii.
- Poluarea aerului: Degajările masive de fum afectează calitatea aerului în localitățile învecinate, reprezentând un risc major pentru persoanele cu afecțiuni respiratorii.
Pierderea subvențiilor APIA
Pe lângă amenzile aplicate de Garda de Mediu, fermierii trebuie să fie conștienți de un alt risc financiar major. Incendierea suprafețelor agricole fără autorizație de la autoritățile competente (mediu și ISU) și fără notificarea prealabilă a APIA atrage după sine reducerea sau chiar anularea totală a plăților directe pe suprafață. Standardele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) interzic clar arderea miriștilor, iar inspectorii APIA efectuează controale riguroase în teren în baza proceselor-verbale întocmite de pompieri.
Responsabilitatea civică
Garda de Mediu și Inspectoratul pentru Situații de Urgență fac apel la vigilența cetățenilor. Într-o perioadă în care vântul poate schimba rapid direcția flăcărilor, un foc de igienizare scăpat de sub control se poate transforma în câteva minute într-un incendiu de pădure sau poate cuprinde locuințe și anexe gospodărești.
Proprietarii de terenuri sunt îndemnați să utilizeze metode mecanice de curățare a vegetației, care, deși necesită un efort suplimentar, protejează mediul înconjurător și siguranța comunității.
