În weekend trecem la ora de iarnă. Ce se schimbă și de ce se discută renunțarea la această practică

România va trece oficial la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 spre 26 octombrie 2025. La ora 04:00 ceasurile se dau înapoi la 03:00, ceea ce înseamnă că ziua de duminică va fi cea mai lungă zi a acestui an, iar apoi diminețile vor fi mai luminoase. Schimbarea se face simultan în toate statele Uniunii Europene, conform Directivei 2000/84/CE, care stabilește că trecerea la ora de iarnă are loc în ultima duminică din octombrie.

Ideea de a schimba ora a apărut la începutul secolului XX, pentru a economisi energie și pentru o mai bună coordonare a activităților în funcție de lumina naturală. În România, sistemul a fost introdus prima dată în perioada interbelică, a fost suspendat și apoi reintrodus definitiv în 1979, fiind ulterior armonizat cu legislația europeană.

În ultimul deceniu, tot mai multe voci au cerut renunțarea la schimbarea orei, invocând efectele negative asupra sănătății și lipsa beneficiilor reale în economisirea energiei. În 2018, Comisia Europeană a lansat o consultare publică la care au participat 4,6 milioane de cetățeni europeni, dintre care 84% s-au pronunțat pentru eliminarea schimbării orei. Parlamentul European a votat în 2019 în favoarea propunerii, dar Consiliul Uniunii Europene nu a ajuns la un acord, astfel că directiva actuală rămâne valabilă și în 2025.

Dezbaterile se concentrează în special pe efectele asupra organismului. Schimbarea orei, chiar și cu doar 60 de minute, perturbă ritmurile biologice naturale și afectează somnul, concentrarea și starea generală de bine. Studiile arată că riscurile sunt mai pronunțate la trecerea la ora de vară, când pierdem o oră de somn, însă și revenirea la ora de iarnă poate provoca disconfort și tulburări de somn pentru câteva zile. Societățile europene de somnologie recomandă păstrarea orei standard (de iarnă) ca opțiune permanentă, considerând-o mai sănătoasă pentru organism.

Specialiștii atrag atenția și asupra efectelor indirecte: în primele zile după schimbare pot apărea scăderi de productivitate, iritabilitate și dificultăți de adaptare, mai ales la persoanele în vârstă sau la copii. Există și studii care corelează trecerea la ora de vară cu o creștere temporară a accidentelor rutiere, însă trecerea la ora de iarnă este considerată mai puțin riscantă.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu a stabilit o dată pentru renunțarea la sistemul orei de vară/iarna. Statele membre ar trebui să decidă ce oră permanentă doresc – cea de vară sau cea standard – și să se coordoneze între ele pentru a evita haosul în transporturi și comunicații.

Până atunci, în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, ceasurile se dau înapoi cu o oră. România va reveni la ora Europei de Est (EET), iar ziua de duminică va fi cea mai lungă din an, având 25 de ore. Medicii recomandă ca în zilele dinaintea schimbării să ne culcăm cu 15–30 de minute mai devreme și să ne expunem la lumină naturală dimineața, pentru a ne adapta mai ușor.

Schimbarea orei rămâne, pentru moment, o rutină anuală. O practică veche de peste un secol, pe care Uniunea Europeană vrea să o încheie, dar pentru care încă nu există consens.

Distribuie, să afle şi alţii
Publicitate
Publicitate