
Guvernul a adoptat proiectul de lege privind internarea, carantina și izolarea obligatorii. Arafat: „Termenii au acum alte definiții”
Secretarul de stat Raed Arafat a prezentat principalele puncte din proiectul de lege adoptat de Guvern privind internarea obligatorie și carantinarea persoanelor infectate cu noul coronavirus.
Potrivit lui Arafat, proiectul de lege abordează problema în general, nu doar pentru epidemia de COVID-19, și poate fi aplicat și în alte situații de risc biologic și epidemiologic.
Raed Arafat a anunțat că, în noul proiect de lege, termenul de „carantină” se va referi la persoanele sănătoase, iar cel de „izolare” la persoanele bolnave ori infectate cu noul coronavirus.
Proiectul prevede, ca excepție, dacă e depășită capacitatea spitalelor, ca izolarea să poată fi făcută și la domiciliu.
Raed Arafat a subliniat că, în cazul persoanelor sănătoase care se întorc în țară din zone epidemiologice cu risc ridicat, CNSSU ia decizia iar implementarea se face de către Ministerul Sănătății și instituții autorizate.
Există posibilitatea instituirii unor măsuri de către comandantul acțiunii, care apoi trebuie supuse validării Comitetului Național pentru Situații de Urgență.
„Prefecturile, prin Comitetele județene pentru situații de urgență, la propunerea DSP, pot aproba carantinarea unor zone din județele lor. Și atunci ordinul se emite cum s-a făcut până acum, prin ordinul comandantului acțiunii. Nimeni nu va lua decizia singur”, a spus Raed Arafat.
„Prin excepție, dacă un medic constată un risc de trasmitere comunitară al unei boli extrem de contagioase, informează DSP și poate lua decizia de carantinare sau izolare până se iau măsurile la nivel zonal sau național”, a mai spus Raed Arafat.
Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei din 25 iunie prin care a declarat ca fiind neconstituţională starea de carantină şi internarea obligatorie.
CCR consideră că textele de lege privind internarea obligatorie şi carantina în timpul epidemiei sunt neconstituţionale, deoarece sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale.
De asemenea, CCR susţine că instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale.
