Epidemie de rujeolă. Trei copii au murit

Este epidemie de rujeolă în România. 3 copii au murit, ultimul deces fiind înregistrat chiar în aceste zile. Mai mult, potrivit Ministerului Sănătăţii, în ultimele 8 luni ale anului au fost înregistrate 675 de cazuri confirmate, faţă de doar 7 câte au fost anul trecut.

„În primele opt luni ale acestui an, România a înregistrat 675 de cazuri confirmate de rujeolă în 23 de județe. 2 copii au murit. Un al treilea deces suspect de rujeolă a fost înregistrat zilele trecute, dar așteaptă confirmarea finală. Comparativ cu anul 2015, creșterea este mai mult decât alarmantă. În tot anul trecut au existat doar 7 cazuri confirmate de rujeolă și niciun deces”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

Citeşte >>> AICI <<< despre Înmulţirea cazurilor de rujeolă, consecinţa campaniilor iresponsabile contra vaccinării copiilor

„Ministerul Sănătății condamnă în cei mai duri termeni campaniile iresponsabile împotriva vaccinării copiilor. Rezultatele acestora se traduc, de exemplu, în înmulțirea cazurilor de rujeolă de zeci de ori într-un singur an. În România, în ultimii doi ani, nu au existat probleme majore la aprovizionarea cu vaccinul ROR. Cele trei cazuri de deces au survenit la copii sub vârsta de 1 an, adică sub vârsta la care se efectuează vaccinarea împotriva rujeolei (vaccinul ROR). Acești copii au murit inutil și fără sens. Într-o comunitate cu acoperire optimă a vaccinării, toți copii sub 1 an sunt protejați de așa-numitul efect de protecție de grup. Mai simplu, cei trei copii decedați ar fi putut fi protejați prin neapariția rujeolei la copiii mai mari, trecuți de vârsta de vaccinare, dacă aceștia ar fi fost vaccinați”, se mai spune în comunicatul citat.

În zonele afectate, Institutul Național de Sănătate Publică recomandă vaccinarea copiilor la vârsta de 7 luni cu refacerea vaccinului la vârsta normală de 1 an.

Distribuția cazurilor pe județe:

– la granița dintre judetele Bistrița Năsăud și Cluj (219 cazuri)

– în județul Mureș (145 cazuri)

– în județul Arad (113 cazuri din care 2 decese la copii cu vârsta sub 1 an)

– în județul Timiș (71 cazuri din care 1 deces la copil cu vârsta sub 1 an)

– în județul Suceava (27 cazuri)

– în județul Brașov (33 cazuri)

– în județul Sălaj (7 cazuri)

– în județul Hunedoara (14 cazuri)

– în județul Caraș – Severin (13 cazuri)

– în județul Alba (3 cazuri)

Cazuri sporadice de rujeolă au fost confirmate la persoane nevaccinate / incomplet vaccinate din București (4 cazuri) si din județele:

– Bacău (3 cazuri)

– Bihor (1 caz)

– Constanța (3 cazuri)

– Dâmbovița (2 cazuri)

– Giurgiu (1 caz)

– Mehedinți (1 caz)

– Neamț (2 cazuri)

– Olt (2 cazuri)

– Sibiu (3 cazuri)

– Vaslui (1 caz)

Cazuri sporadice înseamnă cazuri care nu pot fi legate între ele în număr ce minimum trei. Până în luna august, inclusiv în regiunile afectate, au fost recuperați la vaccinare 573 de copii cu vârste între 1 – 15 ani.

Rujeola: transmitere, simptome, tratament. Ce trebuie să știi

Rujeola este gravă și poate da complicații severe

Confundabilă la prima vedere cu rubeola, rujeola este mult mai gravă decât sora ei mai mică. Denumirea “pojar”, cu care e cunoscută la noi, este descriptivă pentru principalele simptome: febră foarte înaltă, de până la 40,5 grade Celsius, și erupția ca para focului.

La fel ca mai toate bolile copilăriei, rujeola are o origine virală. Virusul care provoacă rujeola este unul de tip ARN, strâns înrudit cu virusurile pestei bovine și al răpciugii canine. Acesta poartă numele de virus rujeolic și face parte din genul Morbillivirus, familia Paramyxoviridae, din care se trag și virusul urlian (care determină oreionul), cel sincițial respirator (cauză a majorității infecțiilor respiratorii servere) și virusurile parainfluenzae (responsabile de apariția răcelilor).

Cum se răspândește rujeola?

Rujeola se răspândește pe aceleași căi clasice și anume prin intermediul picăturilor de salivă și a secrețiilor nazale pe care persoana infectată le împrăștie în jur în timpul tusei, strănutului, râsului sau vorbirii. Transmiterea indirectă, adică prin contactul cu diferite obiecte contaminate (jucării, mobilier etc.) este rară în cazul rujeolei, însă nu imposibilă. O veste bună în legătură cu virusul rujeolic este că acesta are un timp scurt de supraviețuire (mai puțin de 2 ore) în aer sau pe suprafețe, precum și o sensibilitate deosebită la solvenți organici (soluții de curățare), căldură și ultraviolete. În schimb, rezistă foarte bine la frig (poate fi conservat ani de zile la -70 grade C). Din aceste motive, virusul este mult mai activ în lunile reci și cu soare puțin. Cu toate acestea, au fost ani în care cele mai cazuri de rujeolă s-au înregistrat în a doua jumătate a primăverii (aprilie-mai).

Rujeola este foarte-foarte contagioasă

Intrarea în contact cu virusul rujeolic duce aproape automat la îmbolnăvire (probabilitatea este de peste 95%, unii specialiști urcând-o spre pragul de 100%). Acest “succes” se datorează mai ales celor 2-4 zile de contagiozitate de dinaintea apariției simptomelor, în care gazda virusului îl distribuie fără ca cineva să bănuiască. Celelalte 5-7 zile de după apariția erupției au o contribuție mai mică la acest copitol, bolnavul fiind, de regulă, izolat la domiciliu în această perioadă. În ceea ce privește grupul de vârstă cel mai frecvent afectat, ei bine, înainte de introducerea vaccinării antirujeolă la scară națională, acesta era format de copii de până în 8-9 ani, cu vârf de incidență între 2 și 5 ani. Acum situația este în schimbare și mai mai susceptibili de a dezvolta boala par adulții, ca urmare a “epuizării” anticorpilor induși prin vaccinare (mai ales dacă aceasta s-a făcut cu virus mort).

Cum se manifestă rujeola?

Perioada de incubație (intervalul de timp scurs între momentul infectării și momentul apariției primelor simptome) durează între 7 și 18 zile. În general, debutul bolii este brusc și virulent, cu febră ce poate depăși uneori 39 C, la care se adăugă indispoziția, inapentența, durerile de cap, iar la scurt timp și semnele unei infecții respiratorii, incluzând:

– secreții nazale apoase, strănut;
– lăcrimarea abundentă, înroșirea ochilor;
– intoleranță la lumină și umflarea pleoapelor;
– dureri de gât, răgușeală;
– înroșirea și umflarea amigdalelor;
– tuse uscată, supărătoare sau, dimpotrivă productivă

Publicitate