Ştiri

Codul de procedură penală, adoptat de Camera Deputaților. „De astăzi, România a devenit un rai al infractorilor”

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat luni seară, într-o ședință cu program prelungit, modificările controversate aduse de PSD, ALDE și UDMR Codului de procedură penală.

S-au înregistrat 175 de voturi ”pentru”, 78 de voturi ”împotrivă” și o abținere.

Publicitate

Actul normativ a fost discutat rapid, tot luni, în comisia condusă de Florin Iordache, și trimis, după ora 18:00, plenului Camerei.

Pentru a putea fi adoptat rapid, conducerea Camerei Deputaților a decis, ad hoc, să schimbe și ziua de vot final, care potrivit Regulamentului, este miercurea.

Ședința de plen a Camerei Deputaților a fost condusă cu mână forte de Gabriel Vlase, care a tăiat în repetate rânduri microfonul parlamentarilor Opoziției, împiedicându-i să vorbească.

Toate amendamentele Opoziției au fost respinse.

În cadul dezbaterilor generale, liberalii au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională ”această eroare” pe care a făcut-o majoritatea PSD, ALDE, UDMR.

“Acest proiect de lege este o cârdăşie a infractorilor politici pentru că aţi scăpat inclusiv infracţiunile de corupţie, de evaziune fiscală”, a declarat deputata PNL Raluca Turcan.

”Aceste modificări ne vor crea o stare de nesiguranță de a merge ziua în amiaza mare pe stradă”, a atras atenția și deputatul USR Stelian Ion.

“Nu ne putem salva pe rând, trebuie să ne salvăm toți odată! Să vânăm lupi și mistreți, nu cerbi. Pentru că lupii nu-i poți agăța pe pereți ca trofeu”, a explicat deputatul ALDE Varujan Vosganian necesitatea modificărilor aduse Codului de procedură penală.

Ne-am săturat de abuzuri. Am spus asta în programul de guvernare, că vrem să punem capăt abuzurilor. trebuie să aducem odată și odată normalitatea în România”, a susținut, la rândul său, și deputatul PSD Florin Iordache.

Parlamentarii USR și PMP au protestat împotriva modalității rapide de adoptare a modificărilor aduse Codului de procedură. Toți deputații USR au purtat în timpul ședinței de plen tricouri cu mesajul ”Fără penali în funcțiile publice”, în vreme de deputatul PMP Robert Turcescu a înșirat pe holul Camerei foile raportului de peste 300 de pagini elaborat de comisia condusă de Florin Iordache.

”Mizeria ordinară care se întâmplă este că ne-au fost aduse în urmă cu mai puţin de 10 minute 315 pagini de modificări. Dacă spuneţi că deputaţii au putut să studieze în ultimele 10 minute toate 315 pagini pe care le-am înşirat aici, pe mocheta sau covorul din faţa biroului domnului Dragnea, care, ca de obicei, nu binevoieşte să participe la lucrările Camerei Deputaţilor…”, a spus Turcescu.

Opoziția și asociațiile profesionale ale magistraților au criticat dur modificările aduse de PSD, ALDE și UDMR Codului de procedură penală, despre care au spus că vor avea efecte devastatoare asupra anchetelor penale, eliminând o serie de instrumente legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile.

Printre noile prevederi se numără articole cu dedicație pentru politicieni sau oameni influenți, precum Liviu Dragnea sau Dan Voiculescu, dar și amendamente prin care cei care comit fapte penale primesc noi instrumente în lupta cu justiția, fiind efectiv avantajați în fața anchetatorilor.

Sintagma ”suspiciune rezonabilă” a fost înlocuită peste tot în lege cu sintagma ”indicii temeinice”, iar modalitățile și posibilitățile de realizare a interceptărilor au fost drastic restrânse.

Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală.

De asemenea, probelele referitoare la alte infracțiuni decât cea pentru care s-a emis mandatul nu vor avea nicio valoare, deoarece nu vor putea fi folosite în instanță.

Durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă în acest timp procurorii nu reușesc să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat.

Liberarea condiționată poate fi cerută din 6 în 6 luni, față de intervalul minim de un an cât trebuie să treacă acum între solicitări.

__________________________

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat, luni seară, după ora 22, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, după mai multe ore de dezbateri. PNL şi USR au anunţat că vor ataca legea la Curtea Constituţională.

Deputatul USR Dan Barna critică modificările aduse Codului de procedură penală, dar şi modul în care au fost adoptate aceste modificări, într-o dezbatere de câteva ore în Parlament. Barna a spus că, de luni, România a devenit un „rai al infractorilor”, în care femeile violate vor fi nevoite să dea declaraţii privindu-i în ochi pe agresorii lor, iar dacă cineva face evaziune fiscală sau spălare de bani, „este liber să plece în Costa Rica”, pentru că autorităţile nu îl vor mai putea aresta preventiv. Deputatul a anunţat că, alături de PNL, USR va contesta proiectul de modificare a Codului de procedură penală la Curtea Constituţională.

„România devine un stat al infractorilor, un stat în care furtul şi evaziunea fiscală sunt încurajate prin politica oficială penală a statului român. Dacă furi bani publici sau orice fel de bani şi faci evaziune fiscală şi spălare de bani nu mai poţi fi arestat preventiv. În momentul în care autorităţile observă lucrul acesta, eşti liber să pleci în Costa Rica. Tot prin politica penală adoptată astăzi de această majoritate condusă de Liviu Dragnea, infractorii, fie ei violatori, criminali sau hoţi, chiar dacă sunt prinşi de cetăţeni prin  telefoane mobile, pot scăpa liniştiţi dacă nu există alte probe – şi deseori nu există alte probe decât filmarea, dar aceste filmări nu mai sunt valabile în România, un adevărat rai pentru infractori. În egală măsură, un lucru la fel de grav, o prevedere aberantă, femeile violate, agresate, trebuie să dea declaraţii privindu-i în ochi pe agresori, pe violatori. Practic, criminalii stau la masă şi îşi privesc victimele în ochi”, a declarat luni seară Dan Barna.

El a spus că ce se va întâmpla odată adoptate aceste modificări este grotesc, dar lucrurile acestea se întâmplă pentru că în funcţiile publice de conducere sunt oameni acuzaţi penal, care îşi creează un cod de procedură penală pentru ei înşişi.

„Liviu Dragnea tocmai şi-a asigurat premisele pentru a-şi anula un proces, Tăriceanu şi-a asigurat premisele pentru a scăpa de acuzaţii. Astăzi, România a devenit un rai al infractorilor”, a subliniat Barna.

Întrebat de ce votul a fost în aceeaşi zi cu şedinţa Comisiei, deputatul USR a explicat că mai mulţi social-democraţi ar fi spus că „este un ordin de mai sus”.

„Domnul Vlase (Gabriel Vlase, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, n.r.) a spus că este un ordin de mai sus, de deasupra lui, şi nu ţine de el. Ceea ce au spus mai mulţi membri PSD, nu doar domnul Vlase, este un ordin al domnului Dragnea ca astăzi Codul de procedură penală să fie modificat”, a spus Barna.

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost adoptat cu 175 de voturi “pentru”, 78 ”împotrivă” şi o abţinere.

Şedinţa de plen s-a desfăşurat în absenţa lui Liviu Dragnea şi a fost condusă de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Gabriel Vlase, care a fost propus de preşedintele Klaus Iohannis la conducerea Serviciului de Informaţii Externe.

PNL va contesta la Curtea Constituţională proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală, a anunţat liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan, la dezbaterile din plenul Camerei.

Ea a spus că acest proiect este “o cârdăşie a infractorilor politici” care au scăpat de infracţiunile de corupţie sau de evaziune fiscală.

“PNL va contesta la CCR această greşeală, această eroare pe care dumneavoastră o faceţi pentru România şi pentru românii pe care ar fi trebuit să îi reprezentaţi (…) Pe ultima sută de metri aţi introdus o serie de amendamente la propriile articole pe care la Senat le-aţi votat într-o anumită formă. Şi ce ne propuneţi dumneavoastră astăzi aici, pentru că puteţi? Ne propuneţi aşa – revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive poate fi cerută în cazul în care soluţionarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces. Cu alte cuvinte, dacă există o decizie definitivă şi judecătorul a fost promovat sau s-a pensionat, aşa cum pe legile Justiţiei aţi încurajat prin condiţii favorabile foarte mulţi judecători, se revizuiesc decizii definitive. O fi domnul Dragnea în această situaţie? Nu ştiu. Răspundeţi dumneavoastră”, a afirmat Turcan.

Legea va fi atacată la CCR şi de către USR, a anunţat Dan Barna.

Raportul privind acest proiect a fost trimis la Camera Deputaţilor în această seară. Opoziţia a reclamat că nu a fost suficient timp pentru studierea documentului, care are peste 300 de pagini, în condiţiile în care raportul a fost publicat la ora 18.00.

Raportul Comisiei speciale a fost publicat în jurul orei 18:00 pe site-ul Camerei Deputaţilor, iar dezbaterea pe modificări a început puţin după ora 18:15.

„Care este diferenţa dacă se votează acum sau miercuri? (…) Programul de guvernare al PSD este un paradis penal. O persoană s-a cocoţat în fruntea partidului şi dă ordine ca Ceauşescu. Este o lege care ne va crea o nesiguranţă de a merge pe stradă ziua în amiaza mare”, a spus deputatul USR Stelian Ion, opoziţia cerând fără succes amânarea vorului final pentru miercuri.

Florin Iordache a luat cuvântul în plen şi a spus de mai multe ori că prin aceste modificări se doreşte „stoparea abuzurilor”.

„Am foarte multe elemente care susţin această iniţiativă. Să votaţi cu mintea dumneavoastră pentru că noi chiar ne-am dorit să punem capăt abuzurilor. Prezentarea unor oameni cu cătuşe care s-au dovedit apoi a fi nevinovaţi – vrem să rezolvăm asta. Vrem ca procurorilor să le fie repartizate dosarele aleatoriu. Faptul că noi dorim înlocuirea sintagmei îndoială rezonabilă cu indicii temeinice este tocmai pentru că am văzut în practică cum se fac dosare doar pentru indicii. Dacă după câţiva ani se dovedeşte că a fost o greşeală, cine îi mai dă acelui om înapoi zilele, nopţile pierdute? Ne-am săturat de abuzuri, ne-am săturat de justiţie făcută prin protocoale, chiar vă rog să vă uitaţi pe amendamente, pe modificări. Noi vrem să aducem România pe un drum normal. Ne-am săturat de abuzuri. În programul de guvernare asta aveam prevăzut, să punem capăt abuzurilor. Ne-au cerut judecătorii să punem capăt abuzurilor făcute de procurori asupra lor”, a spus Iordache.

Una dintre ultimele modificări adoptate luni în comisie stabileşte că “termenele pentru exercitarea căilor de atac declarate împotriva hotărârilor pronunţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pentru motivele prevăzute de aceasta încep să curgă la data intrării sale în vigoare”.

Deputaţii USR au venit la şedinţa plenului îmbrăcaţi cu tricourile campaniei ”Fără penali”.

În opinia USR, Codul de procedură penală este un instrument creat cu scopul de a restrânge aria de acţiune a procurorilor şi de a-i favoriza pe inculpaţi şi infractori.

Senatul a avut rol de primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este forul decizional în cazul acestui proiect.

Proiectul a primit săptămâna trecută raport favorabil din partea comisiei conduse de Florin Iordache (PSD).

Printre modificări se numără faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice.

În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită. Modificarea adusă în cazul arestării preventive este că judecătorul sau instanţa de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea „suspiciuni rezonabile”.

Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma „în mod excepţional” şi “motivată” în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. „Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.

O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ „Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul.

Potrivit unui amendament PSD, „după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.

Totodată, Comisia specială pentru legile justiţiei a modificat articolul 453 din Codul de procedură penală privind “cazurile de revizuire” şi a introdus un alineat nou care stabileşte când poate fi cerută revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive cu privire la latura penală. Deputatul USR Stelian Ion afirma că această modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, să ceră repunerea în instanţă a dosarului “Referendumul”, în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorul care a soluţionat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat şi semnat motivarea deciziei. Astfel, este vorba despre articolul care prevede condiţiile de revizuire a hotărârilor judecătoreşti. “Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută şi în cazul neredactării şi/sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”, se arată în modificarea făcută la articolul 453, alin. (1), lit. g) din Codul de procedură penală.

Potrivit unui alt amendament PSD, „după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul îl informează în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.

De asemenea, UDMR a propus ca înregistrările de pe camerele de supraveghere şi cele realizate în locurile publice să poată fi constituite ca probe. Astfel, s-a decis că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, fiind „lovite de nulitate absolută”. De asemenea, „probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul parchetului, în ceea ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanţei, în cea ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată”.

Totodată, PSD a propus un amendament care spune că audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore. Declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi înregistrate, la cerere, cu mijloace tehice audio şi puse integral la dispoziţiile apărării. Înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă.

„În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţile publice referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată în amendamentul propus de PSD şi UDMR şi adoptat în Comisia care discută modificările la Codurile penale.

De asemenea, o altă modificare prevede că, „dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea sunt obligate să comunice în mod similar şi soluţiile de achitare, clasare sau încetare a procesului penal, după caz”. “În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii faptelor şi aflării adevărului în cauză”, se arată într-un amendament al CSM şi adoptat de Comisie.

 

Publicitate
banner we radio