Curtea Constituțională s-a reunit miercuri, de la ora 10, pentru a dezbate contestațiile depuse la reforma pensiilor magistraților și la legea majorării impozitelor locale. Referitor la aceasta din urmă, CCR a decis: „Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor – respingere“.
Inițial, guvernul și-a angajat răspunderea pe acest proiect de lege în septembrie, iar atunci acesta a fost atacat la Curtea Constituțională. CCR l-a declarat, atunci, neconstituțional, motiv pentru care proiectul a reintrat în parlament, unde a suferit o serie de modificări.
Principalele prevederi sunt majorarea cu aproape 80% a impozitelor pe case și apartamente, condiționarea impozitului pe autoturisme de norma de poluare, impozitarea cu 16% a tranzacțiilor în criptomonede și majorarea impozitelor pentru câștigurile la bursă.
Totodată, inițiativa introduce o taxă de 25 de lei pentru coletele cu valoare de sub 150 de euro, provenite din afara Uniunii Europene. Firmele fără cont bancar în România pot fi declarate inactive, iar firmele inactive pot fi dizolvate după un an. Este introdusă obligația de acceptare a plății cu cardul, pentru toți operatorii economici.
În noua formă, însă, a fost atacat din nou la CCR, de către partidul AUR. Legea nu a putut intra în vigoare până la soluționarea contestației, situație ce avea potențialul de a provoca probleme guvernului în stabilirea bugetului pe anul viitor, în condițiile în care Curtea stabilise inițial ca ședința să aibă loc pe 4 februarie, apoi pe 21 ianuarie. Dar, la solicitarea guvernului, ședința a fost mutată pe data de astăzi, 10 decembrie, astfel încât prevederile să se poată aplica din ianuarie.
Ce măsuri urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie
De anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la mașini, urmează să fie majorate.
Proiectul propune calcul impozitelor printr-un mecanism tranzitoriu, până în ianuarie 2027, când se va trece la impozitarea la valoarea de piață, nefiind suficient timp de aplicare pâna la începutul anului viitor.
Chiar și așa, impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, potrivit unor estimări. Pentru un apartament de trei camere din București pentru care impozitul a fost anul acesta de 198 de lei, anul următor proprietarul ar putea datora 355 de lei, arată calculele profit.ro.
Proiectul de lege propune actualizarea valorilor impozabile din Codul Fiscal de 2,68 ori, indiferent de tipul clădirii (cadre de beton, lemn, etc). Valorile prevăzute acum sunt cele din 2015, dar între timp au fost actualizate cu inflația.
Tot de la 1 ianuarie 2026, este prevăzut ca toți comercianții să fie obligați să accepte plata cu cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an.
Va fi eliminat pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, oferind posibilitatea posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, de a utiliza acest mijloc de plată la un număr mai mare de operatori economici.
Proiectul propune și un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, astfel încât să existe o diferențiere între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”.
Pentru fiecare categorie de mijloc de transport cu tracțiune mecanică se diferențiază un impozit în funcție de două criterii: capacitate cilindrică (în lei/200 cm3) și norma de poluare. Sunt 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km.
Astfel, pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237,6 lei și 297 de lei. Pentru o mașină cu aceeași motorizare, dar cu normă de poluare Euro 4, impozitul ar fi între 228 de lei și 285 de lei. Pentru o mașină cu aceeași motorizare 1,6-2,0 litri, cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213 lei și 267 lei.
Proiectul de lege mai prevede creșterea valorii impozabile a locuințelor și terenurilor deținute de persoane fizice, un capital minim necesar de 500 de lei pentru societățile cu răspundere limitata (SRL) care au o cifră de afaceri netă de 400.000 de lei, dar și creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente.
