Ştiri locale

Bugetul municipiului Sfântu Gheorghe va fi mai mare decât cel din acest an

Primăria Sfântu Gheorghe a început elaborarea bugetului municipiului pentru anul 2022, care va fi unul „echilibrat și realist”, și îl va depăși pe cel din acest an, care a fost în valoare de aproximativ 195 de milioane de lei.

Primarul Antal Árpád a declarat, într-o conferință de presă, că în acest an veniturile proprii încasate de Municipalitate vor depăși 120 milioane de lei, peste nivelul anului precedent.

Publicitate

„Am început la nivel local să lucrăm la elaborarea bugetului pe anul 2022. Acest buget va fi unul echilibrat, şi cel din 2021 a fost un buget realist. În momentul în care am aprobat bugetul am estimat venituri la nivel de 192 de milioane de lei, iar la sfârşitul anului vom avea cam 194 milioane de lei, sau aproape 200 de milioane de lei ca venituri. Întotdeauna mergem pe varianta unui buget pesimist-realist ca să nu trebuiască să facem rectificări în  minus, ci în plus. Anul trecut am avut venituri proprii de 109 milioane de lei, anul acesta veniturile proprii efectiv încasate vor fi de peste 120 milioane de lei. S-au făcut foarte multe proceduri anul acesta, ceea ce înseamnă că rezultate vizibile pentru cetăţeni vor fi anul viitor, în foarte multe cazuri”, a spus primarul Antal Árpád.

Edilul și-a exprimat speranța că Parlamentul va vota și adopta bugetul național într-un termen cât mai scurt, astfel încât și bugetele locale să poată fi adoptate până cel târziu la începutul lunii februarie.

„Se pare că pe 23 decembrie Parlamentul va vota, şi sperăm că va şi adopta bugetul pe anul 2022. Este un semn de normalitate. Ar fi bine să fie adoptat într-un termen în care şi autorităţile locale să poată să adopte bugetele locale, în aşa fel încât pe 1 ianuarie să avem bugete, dar în ultimii 20 de ani cred că este a doua oară când se aprobă bugetul în decembrie, deci este un lucru pozitiv, şi este ceea ce aşteptăm de la un Guvern care are o majoritate largă în Parlament (…) După ce se adoptă bugetul local la nivel naţional, direcţiile judeţene de finanţe trebuie să trimită pentru fiecare UAT acele cote defalcate din TVA care le revin, pentru zona de învăţământ, pentru zona socială, şi aşa mai departe. Ei estimează, iar după aceea noi mai ţinem cont de alte aspecte, mai punem taxe şi impozite locale, cât estimăm ca şi venituri, şi aşa se construieşte bugetul la partea de venituri. Anul viitor cu siguranţă vom avea un buget mai mare pentru că vom trage deja din fonduri europene sume destul de multe, estimez cam 35% din fonduri să le atragem anul viitor, și 65% în 2023”, a mai explicat edilul.

Acesta a precizat că un punct important este faptul că în bugetul pentru anul 2022, impozitul pe venitul global va ajunge în proporţie de 100% la autorităţile locale şi judeţene, respectiv:  63% va rămâne în localitățile în care angajatorii îşi desfăşoară activitatea, 15% va ajunge la consiliile judeţene, 14% se va repartiza de către direcţiile generale ale finanţelor, 2% va ajunge în contul naţional, la Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei, care va distribui sumele către unitățile administrativ teritoriale care au în subordine instituţii de cultură, teatre, opere şi filarmonici, iar 6% se va distribui între judeţe, pentru echilibrarea bugetelor locale.

„Ceea ce ne dorim este ca aceste procente şi cote în această formă să fie trecute şi într-un cod al finanţelor locale, pentru ca după aceea să nu se mai modifice. Cu alte cuvinte, am dori să fie bătută în cuie pe termen lung această variantă. Această cotă de 2% este o cotă iniţiată şi promovată de UDMR. În 2020, când încă eram în opoziţie, a fost primul an în care am negociat această cotă dar, din nefericire, în timpul anului a fost desfiinţată de către Ministerul de Finanţe. Anul trecut, în decembrie, am solicitat şi trecut în programul de guvernare această cotă, iar anul acesta municipiul Sfântu Gheorghe a primit peste 8 milioane de lei, ceea ce reprezintă peste două treimi din subvenţia pe care noi o acordăm teatrelor din Sfântu Gheorghe, și este un lucru foarte important. După 30 de ani, în sfârşit o parte din acest efort financiar este echilibrat”, a mai spus Antal Árpád.

Potrivit edilului, cota de 63% din impozitul pe venit pentru oraşe şi municipii reprezintă o garanţie a faptului că aceste localităţi pot funcţiona, însă sumele nu sunt suficiente pentru dezvoltare.

„Oferă cheltuielile necesare pentru o funcţionare normală a administraţiei publice locale, deci nu vorbim de dezvoltare, ci de funcţionare. Este foarte important din punct de vedere al autonomiei locale, pe care toţi primarii, indiferent de regiunea din care facem parte şi de culoarea politică, o promovăm în mod unitar”, a mai spus primarul.

„România nu are capacitatea de a cheltui în investiţii 7% din PIB”

În ceea ce privește neînțelegerile din coaliție iscate de împărțirea bugetului de stat, și faptul că fostul premier Florin Cîțu s-a arătat nemulțumit că nu s-a respectat angajamentul legat de procentul alocat investițiilor din PIB, fiind prevăzută o cotă de 6,71% din PIB, față de cea promisă de 7%, edilul a explicat că deși ar fi fost „o țintă ambițioasă, România nu are capacitatea de a cheltui 7% din PIB pentru investiții”.

„Construcţia unui buget trebuie privită din două perspective: una tehnică, făcută de aparatul de specialitate al Ministerului, care nu se schimbă, şi din perspectivă politică, dată de programul de guvernare. Domnul Florin Cîţu era nemulţumit pentru că în programul de guvernare se vorbeşte de investiţii în procent de 7% din PIB, aşa ar fi trebuit să fie construit bugetul, şi până la urmă s-a ajuns la 6,7% din PIB la investiţii. Era o ţintă ambiţioasă, până la urmă un buget trebuie analizat în momentul în care este executat bugetul, şi nu în momentul în care este pornit. Eu am convingerea că România nu are capacitatea astăzi de a cheltui în investiţii 7% din PIB, fizic nu există constructori. Pe de-o parte din cauza procedurilor, pe de altă parte în cauza stării economiei pe zona de construcţii, nu cred că România poate cheltui 7% din PIB. Dacă vin constructori străini, vor să lucreze cu subantreprenori, nu vor să aducă ei muncitori. Guvernul a aprobat pentru anul 2022 un număr de 100.000 de muncitori din zona extracomunitară, după ce ani la rând au fost 30.000, iar anul acesta au fost 50.000. Vorbim, practic, de un oraş întreg, un oraş mare de muncitori care pot veni din zona extracomunitară: Vietnam, India, China şi aşa mai departe. Cu ei vom face autostrăzile pentru că nu am fost în stare să recalificăm minerii, le-am dat salarii compensatorii din care au cumpărat televizoare color şi maşini, în loc să dăm banii aceia în zona de construcţii şi să facem autostrăzi cu ei”, a mai spus edilul.

El a mai explicat că multe dintre legile din România nu pot intra în vigoare și sunt blocate de Guvern la fiecare final de an, întrucât sunt votate fără suport financiar și ar duce la zero investiții.

„Sunt probleme cu bugetul şi asta arată foarte mult despre starea în care este această societate, faptul că în fiecare decembrie se aprobă ceea ce se numeşte Ordonanţa trenuleţ, prin care Guvernul decide care sunt legile care nu intră în vigoare la 1 ianuarie. Avem legi care nu intră în vigoare pentru că pe un fond populist au fost votate neavând nicio legătură cu realitatea financiară a acestei ţări. Impactul bugetar al Ordonanţei trenuleţ este de 87 de miliarde de lei, respectiv 6,9% din PIB. Noi vorbim de 7% ţintă ambiţioasă şi avem 6,9% din PIB măsuri fiscale care trebuie amânate, pe care există legislaţie şi care dacă ar intra în vigoare ar echivala în condiţiile actuale cu minus 0,2% investiţii. Deci s-ar face zero investiţii în această ţară dacă toate aceste legi ar intra în vigoare. Eu nu am văzut o ţară în UE unde să se dea aceste derogări în fiecare an, asta arată starea societăţii româneşti, în care se votează legi fără un suport financiar”, a mai punctat primarul.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio