La începutul fiecărui an, a treia zi de luni din ianuarie este desemnată drept cea mai deprimantă zi din an. A primit numele de „Blue Monday”. În 2025, Blue Monday este pe 20 ianuarie și se caracterizează printr-o lipsă de energie, o stare de melancolie și tristețe.
Blue Monday a devenit cunoscută ca fiind cea mai deprimantă zi din an. Dar ce este, de fapt, Blue Monday și care este originea acestei zile?
Lunile de iarnă sunt întotdeauna o perioadă dificilă pentru persoanele care suferă de probleme de sănătate mintală, tulburări precum depresia sezonieră devenind tot mai frecvente pe măsură ce diverse aspecte ale sezonului rece își lasă amprenta asupra stării de spirit.
Calculul a ţinut cont de o serie de factori, cum ar fi vremea, datoriile acumulate de sărbători, timpul scurs de la Crăciun, salariul lunar, perioada ce a trecut de la eșecul rezoluțiilor de Anul Nou și nivelul scăzut de motivație atins în urma suprapunerii tuturor acestor evenimente dar şi întoarcerea la muncă după sărbătorile de iarnă, o situație financiară mai precară decât în luna anterioară și, per total, o stare generală deprimantă.
Cu toate acestea, deși depresia sezonieră este o afecțiune demonstrabilă și bine documentată, Blue Monday, ziua desemnată drept cea mai deprimantă din calendar, nu pare să aibă o bază științifică reală.
Blue Monday este, din motive necunoscute, a treia zi de luni din fiecare an nou. Poate că este prima dată când auzi despre Blue Monday sau poate ai văzut recent discuții despre această zi pe rețelele sociale. Cu toate acestea, originile presupusei „cele mai deprimante zile din an” datează de la mijlocul anilor 2000.
Conceptul de Blue Monday se crede că a fost publicat pentru prima dată în 2005 într-un comunicat de presă emis de Sky Travel, care susținea că o formulă nouă a determinat că aceasta este cea mai deprimantă zi din an. Astfel, prima zi de Blue Monday a fost stabilită pe 24 ianuarie 2005.
Formula folosea o serie de factori, cum ar fi vremea, datoriile, timpul scurs de la Crăciun, salariul lunar, timpul scurs de la eșecul rezoluțiilor de Anul Nou, nivelurile scăzute de motivație și sentimentul de nevoie de schimbare.
Totuși, experții au considerat formula lipsită de sens, deoarece nu existau unități definite în calcul, ceea ce înseamnă că nici măcar din punct de vedere matematic nu avea logică. Mai mult, Cliff Arnell, fost profesor la Universitatea Cardiff, căruia i se atribuie comunicatul de presă inițial, militează deschis împotriva Blue Monday, afirmând că intenția inițială era de a inspira oamenii să-și îmbunătățească viața, nu să creeze o atmosferă de neliniște, conform LiveScience.
Deși inițial a fost inventat în scopuri de marketing pentru a încuraja oamenii să-și rezerve vacanțe, termenul Blue Monday face acum parte din vocabularul de zi cu zi. Totuși, Blue Monday a fost din ce în ce mai criticat de-a lungul anilor, mulți afirmând că termenul adaugă anxietate și presiune unei zile care altfel ar fi obișnuită. În acest context, multe branduri au devenit creative, folosind campanii și inițiative menite să transforme ziua într-una mai pozitivă.
În 2025, Blue Monday este pe 20 ianuarie și cu toate că ianuarie poate fi o lună grozavă din multe motive, rămâne totuși o lună rece și mohorâtă, fără prea multe evenimente și care ne lasă cu cu un sentiment de nostalgie.
Experții în sănătate mintală spun că „Blue Monday” nu are o bază științifică. Totuși, ei sunt de acord că tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este o formă reală de depresie, pe care unele persoane o experimentează în lunile de iarnă, când lumina naturală este redusă.
Psihologul Kari Leibowitz sugerează să ne inspirăm din Scandinavia, unde oamenii trăiesc cu unele dintre cele mai întunecate și lungi ierni, dar sunt constant considerați printre cei mai fericiți din lume, scrie zurich.com.
Leibowitz s-a mutat în Tromsø, Norvegia, pentru a vedea cum reușesc oamenii să prospere pe durata iernilor lungi. Ea spune că adoptarea unei „mentalități de iarnă” este esențială, iar norvegienii văd iarna ca pe o oportunitate de a se bucura, nu ca pe o perioadă de temut. Leibowitz a descoperit un concept numit „friluftsliv” – sau viața în aer liber – și subliniază cât de important este să te îmbraci bine și să ieși afară pentru a simți elementele naturii.
Medicii din întreaga lume recomandă acum „o doză de natură” pentru a ajuta oamenii să se mențină sănătoși. Marc Berman, psiholog la Universitatea din Chicago, afirmă că există dovezi solide că expunerea crescută la natură îmbunătățește sănătatea fizică și mintală. Accesul la natură îmbunătățește somnul, reduce stresul, crește fericirea și diminuează emoțiile negative. Petrecerea timpului în spații verzi poate, de asemenea, să ne îmbunătățească funcțiile cognitive, inclusiv atenția, memoria și creativitatea, atât la persoanele cu depresie, cât și la cele fără.
Japonezii promovează de multă vreme beneficiile petrecerii timpului în natură. Termenul „băi de pădure” a apărut în Japonia ca o practică numită shinrin-yoku, sau „absorbția atmosferei pădurii.” Aceasta a devenit acum populară în întreaga lume ca o modalitate prin care oamenii să se reconecteze cu ei înșiși și cu natura. În Canada, există cercetări care arată că statul într-o pădure timp de doar 15 minute, observând natura și respirând adânc, poate reduce nivelul de cortizol și variabilitatea ritmului cardiac – în timp ce statul pe o stradă urbană nu are niciun efect.
Conform cercetărilor, cel puțin 120 de minute pe săptămână petrecute în natură sunt asociate cu o stare bună de sănătate și bunăstare. Plimbările și exercițiile fizice în aer curat sunt o modalitate minunată de a ne îmbunătăți sănătatea mintală; însă chiar și simpla ședere pe o bancă, cufundat în frumusețea naturii, poate fi extrem de benefică.
O mentalitate pozitivă și o doză de natură pot contribui la gestionarea zilelor scurte și întunecate ale iernii. Cercetări publicate în revista New Scientist sugerează că lumina soarelui poate, de asemenea, ajuta la prevenirea infecțiilor periculoase. Mulți dintre noi petrecem acum până la 90% din timp în interior, iar retina noastră este bombardată cu lumină artificială până târziu în seară.
Sfaturi și recomandări pentru a combate stările neplăcute
Blue Monday este o stare pasageră de tristețe care trebuie combătută, în primul rând, prin mijloacele pe care le avem la îndemână. Modalitățile simple, demonstrate clinic, de combatere a stărilor de tristețe sunt:
- Exerciții fizice regulate (chiar și 30 de minute de mers pe jos în fiecare zi);
- O dietă echilibrată și o hidratare corespunzătoare;
- Somn odihnitor (de evitat lumina albastră de la dispozitive și ecrane înainte de culcare);
- Activități relaxante, cum ar fi programele sau aplicațiile de relaxare sau de wellness, care pot încorpora meditație, relaxare musculară sau exerciții de respirație;
- Stabilirea unor obiective și priorități (de exemplu, o persoană ar trebui să fie conștientă de ceea ce a realizat la sfârșitul zilei, nu să se concentreze pe ce nu a reușit să facă);
- Practicarea recunoștinței (este recomandat să se noteze zilnic, într-un jurnal, un lucru pentru care persoana este recunoscătoare la final de zi);
- Discuții sincere cu prietenii sau membrii familiei care pot oferi sprijin emoțional și ajutor practic;
- Stabilirea unui buget pentru a gestiona cheltuielile;
- Respectarea unui program zilnic bine pus la punct – studiile au demostrat că persoanele care respectă un anumit program și au o viață ordonată sunt persoane mult mai fericite, deoarece au mai mult timp pentru ei și pentru cei dragi.
Dacă simptomele nu se ameliorează, ele pot indica depresia și/sau alte probleme de sănătate mintală. Este recomandată o programare la medicul de familie sau la un specialist în sănătate mintală cât mai curând posibil. Există multe opțiuni diferite de tratament disponibile pentru depresie, inclusiv terapie, medicație și o combinație a celor două, pe care doar un medic specialist în sănătatea mintală le poate oferi. Solicitarea de ajutor pentru depresie este un semn de putere, nu de slăbiciune.
Efectul „Blue Monday” este real, în special pentru adolescenți și persoanele tinere
Din punct de vedere psihiatric, arată medicul psihiatru Anamaria Ciubară, este necesară elaborarea unor strategii de prevenire a sinuciderilor, întrucât multe studii au raportat că acestea tind să apară în zilele de luni, în special pentru persoanele în adolescență și cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani.
„Cu toate acestea, din cauza lipsei unor controale eficiente ale datelor, au lipsit constatări concludente cu privire la efectele potențiale ale unei zile din săptămână asupra sinuciderilor. În anul 2018, a fost publicat un studiu în care au fost analizate datele publice pentru cauzele de deces din 1997 până în 2015 în Coreea de Sud, țară cu o rată crescută a sinuciderilor. Moartea accidentală a fost utilizată ca grup de control. S-a calculat probabilitatea de sinucidere în fiecare zi a săptămânii în funcție de grupa de vârstă. Au fost utilizate un total de 377.204 decese (188.601 sinucideri și 188.603 decese accidentale). Frecvența sinuciderilor a fost cea mai mare luni și a scăzut pe parcursul săptămânii până sâmbătă. Decesul accidental a fost cel mai mare sâmbătă și nu a prezentat variații în funcție de ziua săptămânii. Pentru persoanele în adolescență și cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, probabilitățile de sinucidere de luni au fost cu 9% și, respectiv, 10% mai mari decât cele din zilele de duminică. Pe măsură ce vârsta a crescut, diferențele de probabilitate de sinucidere în funcție de ziua săptămânii au fost atenuate. Așa-numitul efect «Blue Monday» este real, în special pentru persoanele în adolescență și cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani. De aceea ar trebui planificate strategii de prevenire a sinuciderii care urmăresc să atenueze povara și stresul zilei de luni”, consideră dr. Anamaria Ciubară.
Legătura cu stările depresive
Medicul psihiatru afirmă totodată că efectul „Blue Monday” este strâns corelat cu stările depresive.
„Depresia este o afecțiune psihică ce nu are o cauză unică. Se declanșează, în general, la persoanele care au un risc genetic, prin acțiunea unor factori de mediu (stres cronic, evenimente negative de viață, catastrofe naturale). Atunci când o persoană se confruntă cu multe dificultăți, atunci când problemele de viață sunt foarte mari sau influența genetică este crescută, riscul de depresie este mai ridicat”, mai spune aceasta.
Ea a subliniat totodată importanța cunoașterii factorilor de risc, având în vedere că evitarea și managementul corect al acestora ar putea împiedica dezvoltarea ulterioară a afecțiunii.
„Pentru a reduce riscul de apariție a depresiei, au fost descrise o serie de măsuri care pot fi aplicate atât pentru persoanele obișnuite, dar mai ales pentru cele care au un risc crescut de a dezvolta această afecțiune. Aceste măsuri de prevenție ar putea reduce cu un sfert sau chiar cu jumătate riscul instalării depresiei, sunt nespecifice și includ măsuri nutriționale, legate de stilul de viață, metode educaționale, de consiliere, psihoterapeutice, farmacologice, dar și limitarea factorilor de risc”, conchide dr. Anamaria Ciubară.
