Asociaţia KULT7 a lansat proiectul pentru copii „Transilvania interetnică”
Asociaţia interetnică Transilvania KULT7 a lansat proiectul „Transilvania interetnică”, cu scopul de a prezenta elevilor din clasele gimnaziale istoria şi caracterul multicultural al acestei regiuni, precum şi avantajele convieţuirii interetnice.
Preşedintele asociaţiei, Horia Kraus, a declarat că acest proiect educativ, cofinanţat de Consiliul Judeţean Covasna, îşi propune să îi ajute pe copii să cunoască mai bine istoria Transilvaniei, să înţeleagă conceptul de identitate etnică, să conştientizeze valoarea şi bogăţia culturală rezultată din interferenţele românilor, maghiarilor, saşilor şi celorlalte etnii şi să-i determine să devină mai deschişi şi mai toleranţi.
Proiectul a fost lansat în două şcoli din judeţul Covasna, respectiv Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe şi Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” din oraşul Covasna, iar prelegerile au fost susţinute de către Horia Kraus, care provine dintr-o familie mixtă de saşi şi români din localitatea braşoveană Prejmer şi care trăieşte de mai bine de un deceniu în Germania.
„Sunt născut cu două cruci, adică cu două cetăţenii, iar treaba cu cele două cetăţenii m-a împins toată viaţa să trăiesc între cele două dimensiuni (…) Am plecat în Germania pentru a da copiilor mei identitatea germană şi pentru a închide un cerc (…) Sunt acolo de 12 ani, în care nu am avut nevoie de integrare, dar mi-am regăsit cultura germană şi tot ce înconjoară acest spectru care îmi face bucurie. Am învăţat ce înseamnă globalizarea, am învăţat foarte mult politic, am învăţat foarte mult social, despre ce înseamnă Europa de Vest şi am făcut această introducere pentru că un lucru foarte interesant l-am învăţat despre toleranţă în anii ăştia, prin întâmplările copiilor mei, prin experienţele noastre personale. Se vorbeşte foarte mult despre toleranţă (…) şi am ajuns la concluzia că deşi se vorbeşte atât de mult despre toleranţă ea, totuşi, nu există şi atunci m-am gândit la noi, la Transilvania şi la felul în care am crescut”, a declarat Horia Kraus.
El a adăugat că acest proiect prezintă istoria Transilvania cu un limbaj adecvat pentru copiii de această vârstă.
„Noi am trăit pe mai multe limbi, cu mai multe culturi, cu mai multe tradiţii şi, vis-a-vis de ce se întâmplă la ora actuală în lume, m-am gândit că noi, adică cel puţin generaţia mea, suntem modelul cel mai clar de toleranţă. Şi mi-am dat seama cât de câştigaţi şi de altfel suntem noi datorită faptului că am crescut împreună, că a existat acest împreună (…) Şi aşa mi-a venit ideea să facem acest proiect pentru copii, intitulat ‘Transilvania interetnică’, în care să prezentăm această structură interetnică, oarecum şi istoric, dar pe un limbaj pentru copii, cu momente istorice (…), cu momente fascinante şi toate îmbinate cu povestea mea proprie. Şi aşa am pornit la drum”, a declarat Horia Kraus.
Acesta a menţionat că întâlnirile cu copiii vor continua şi în alte unităţi de învăţământ din Transilvania şi se vor termina de fiecare dată cu un concurs cu premii, câştigătorii primind o statuetă realizată de un producător local din municipiul Sfântu Gheorghe, reprezentând un grup interetnic format din Onkel Hanzi, Pista Ba şi Nea Ion, denumită „Transilvania celor trei vecini”.
„În Asociaţia Interetnică Transilvania KULT7 suntem o mână de oameni faini, zic eu, suntem foarte coloraţi ca şi naţii şi cu toţii avem o singură dorinţă: să susţinem şi să promovăm mai departe această identitate interetnică a noastră de Transilvania (…) Ne-am propus să mergem în cât mai multe şcoli din această zonă interetnică ca să stăm cu copiii, să povestim, poate în felul ăsta reuşim să-i stimulăm, să ştie mai mult despre ei, despre povestea lor, în primul rând, despre povestea noastră împreună. Eu aşa văd lucrurile când vine vorba despre toleranţă: trebuie să simţi că celălalt om de lângă tine este la fel ca tine, indiferent că vorbeşte altă limbă sau că se duce la altă biserică. Copiii noştri au capacitatea de a înţelege acest lucru, dar trebuie să le arătăm, trebuie să le povestim. Exact ca şi istoria (…) Trebuie să o povestim mai departe şi trebuie să o îngrijim, dar trebuie să avem grijă cum o îngrijim, pentru că nu avem voie să tăiem din ea sau să punem în plus”, a mai spus Horia Kraus.