Calitatea aerului în judeţul Covasna este bună, iar sănătatea oamenilor nu este pusă în pericol, afirmă conducerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Covasna, care face măsurători în județ și în municipiul Sfântu Gheorghe cu ajutorul a două stații de monitorizare: una de tip fond regional, aflată pe strada Lunca Oltului, respectiv o a doua de tip fond urban, în zona străzii Victor Babeș din Sfântu Gheorghe.
Precizarea vine în urma unui studiu publicat recent de start-up-ul polonez Airly, potrivit căruia Covasna, Ilfov şi Iaşi sunt printre cele mai poluate judeţe din România, în timp ce judeţele Harghita şi Galaţi se pot lăuda cu cea mai mică concentraţie anuală de particule PM10 din ţară.
Analiza, care a fost preluată de mai multe publicaţii din ţară, a urmărit perioada noiembrie 2020 – februarie 2021, şi arată că nivelul cel mai ridicat de poluare cu particule în suspensie este înregistrat în lunile reci, proces care se află în strânsă legătură cu combustia şi condiţiile atmosferice favorabile poluării în timpul iernii.
Contactat telefonic, directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu, ne-a explicat că datele colectate până în prezent cu ajutorul stației regionale arată o calitate bună a aerului în județul Covasna, comparativ cu alte zone din țară unde există, spre exemplu, combinate chimice. Cu toate acestea, în perioada de referinţă au existat câteva zile în care au fost înregistrate depășiri ale parametrilor la particulele în suspensie (PM10).
„Ei (Airly – n.r.) au luat ca perioadă de referință lunile noiembrie 2020 – februarie 2021. În data de 27.11.2020, indicele PM10 a fost de 51 micrograme/mc, de exemplu. Avem o zi în care într-adevăr a fost o valoare mai mare: pe 20.01.2021 indicele PM10 a fost la 70,35 micrograme/mc, pe când, ca să nu fie probleme, valoarea maximă admisă este de 50 micrograme/mc. Mai avem datele de 20, 21, 22 şi 23 ianuarie când am avut acea inversiune termică, ceață multă, dar valorile nu indicau un aer de calitate proastă: erau 54 sau 58, deci valori puțin peste limita admisă. La ozon, în perioada asta nu a fost nicio depășire, deci valorile sunt între 0,80 și 120 micrograme / mc, iar noi nu am avut valori care să depăşească 120 micrograme/mc şi să fie pusă în pericol sănătatea umană”, a explicat şeful APM Covasna.
Senzorii trebuie să îndeplinească anumite condiţii tehnice
Acesta pune la îndoială analiza publicată de compania Airly, explicând că senzorii care fac astfel de măsurători trebuie să îndeplinească anumite condiţii tehnice. Mai mult, comparativ cu judeţele unde există industrie, în judeţul Covasna nu există factori care să ducă la o poluare intensă a aerului.
„Stația noastră este calibrată, e de tip fond regional, nu știu cine a dat aceste informații, ne trezim cu tot felul de măsurători. E mult de discutat aici: ce instrumente folosesc? Sunt calibrate? Unde sunt puși senzorii? Funcţionează 24 din 24 de ore? Au măsurat din spatele mașinii, de la țeava de eșapament? Unde este acea industrie care să spună că județul Covasna are aer poluat? Înțeleg la Galați, care are combinatul siderurgic, înţeleg la București, Ilfov, dar la noi unde nu este industrie aproape deloc? Fabricile de pantaloni cât poluează? Autolivul foarte puțin, nu avem zonă industrială, rafinării, absolut nimic să zici că se aduce un aport la poluare. DSP poate să spună câți oameni s-au îmbolnăvit din cauza calității aerului în județul Covasna. Contează şi ce au studiat: sulful, azotul, ozonul, PM10, PM 2,5?”, ne-a spus directorul APM Covasna.
„Dacă aerul avea calitate îndoielnică am fi informat populaţia să se protejeze”
Potrivit Airly, în urma analizei poate fi demonstrat faptul că măsurătorile oficiale din zonele care au cunoscut o creştere semnificativă a poluării atmosferice au fost subestimate, în principal datorită parametrilor de localizare a staţiilor de monitorizare.
Pentru a crea o hartă a celor mai poluate judeţe din România, în cadrul analizei au fost luate în considerare atât datele de la cei peste 200 de senzori de monitorizare a calităţii aerului Airly amplasaţi în toată ţara, cât şi staţiile naţionale de referinţă existente acolo.
Şeful APM Covasna subliniază că dacă sănătatea locuitorilor ar fi fost pusă în pericol din cauza calităţii aerului, instituţia pe care o conduce ar fi avertizat populaţia în acest sens.
„Nu este corect ca cineva să vină să-mi arunce niște valori și să le iau de bune, noi atunci pentru ce mai suntem aici? Am fi spus noi dacă aveam o calitate a aerului îndoielnică, am fi recomandat populației să își ia măsuri de protecție, mască de protecție, să nu iasă afară între anumite ore. Într-adevăr, traficul este cum este, pentru că lumea nu înțelege că trebuie să mai lăsăm și mașinile pe dreapta și să mai mergem și pe jos, sau cu trotinete/biciclete, traficul a început să devină în anumite perioade din zi infernal, dar în rest am o mare îndoială față de aceste date. Sunt 5 zile: 27.11.2020 și perioada 20-23 ianuarie, când aveam acea ceață și era inversiunea termică, şi într-adevăr s-au dat un pic peste cap valorile, dar la Ozon, care este foarte important, nu s-au depășit”, a mai spus Gheorghe Neagu.
Potrivit Agerpres, start-up-ul Airly a fost fondat în 2016, şi „oferă date ultra-locale, exacte şi predictive privind calitatea aerului, pentru a ajuta la combaterea poluării aerului la nivel global.
Printre clienţii Airly se numără peste 600 de administraţii locale şi oraşe, inclusiv Hong Kong, Jakarta, Oslo, Granada şi companii precum Philips, Virgin, Innogy, PwC, Veolia şi Skanska.
(Ioana Adeleanu)
Foto: Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe
