Ştiri locale

Anul 2020 la Spitalul Judeţean din Sfântu Gheorghe: „A fost un an care ne-a arătat ce suntem capabili să facem când lucrăm în echipă”

La capătul unui an care a schimbat întreaga lume, a scos la iveală neajunsurile sistemului sanitar, și a forțat spitalele și medicii să regândească în totalitate procedurile și protocoalele, conducerea Spitalului Județean din Sfântu Gheorghe a tras linie și a făcut o sinteză a principalelor evenimente și decizii care au fost luate în cadrul unității medicale.

„În spatele nostru avem un an cum nu am mai văzut până acum în istoria recentă, un an care a arătat ce lucruri mari suntem capabili să facem când lucrăm în echipă, pentru că în echipă suntem mai puternici (…) Nu suntem zei și nici măcar semizei, nu putem face minuni și totuși a trebuit să luptăm, pentru că nu cred că există o comoară mai mare care să merite decât viața unui pacient salvat. Această luptă supraomenească este de admirat și de respectat. Le mulțumesc tuturor colegilor pentru munca depusă, sunt mândru să lucrez în acest spital și sunt mândru să fiu membru al unei astfel de echipe”, a declarat managerul Spitalului, Andras-Nagy Robert, în ultima conferință de presă din an.

Publicitate

Retrospectiva anului 2020 la Spitalul Județean Sfântu Gheorghe

Februarie

Autoritățile covăsnene au început să ia măsuri preventive pentru limitarea răspândirii infecțiilor încă din luna februarie, când mai multe persoane din Sfântu Gheorghe și Întorsura Buzăului, întoarse recent din China și Italia, au fost izolate la domiciliu deși nu prezentau simptome ale bolii, iar o persoană care a revenit în județ după ce a călătorit în Italia, și care prezenta stare febrilă, a fost transportată preventiv la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean.

Martie

Primul caz de coronavirus din județul Covasna a fost confirmat în data de 11 martie, fiind vorba despre o femeie de 53 de ani care a călătorit în Italia. O zi mai târziu și soțul femeii, un bărbat de 53 de ani a fost confirmat cu noul coronavirus.

La mijlocul lunii martie, România intra în Scenariul 3 al pandemiei după ce numărul cazurilor de infectare a depășit 100, fiind decretată starea de urgență.

Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe începea o serie de reorganizări, fiind regândite circuitele astfel încât cazurile suspecte și cele testate pozitiv să nu se intersecteze cu pacienții cu alte patologii, dar și pentru a proteja personalul instituției.

Primul plan operativ prevedea trei etape de intervenție, în funcție de numărul de pacienți, în primă fază fiind prevăzută repartizarea clădirii de Boli Infecțioase pentru cazurile suspecte sau confirmate Covid-19. În a doua fază, dacă spațiul ar fi fost insuficient, urma să fie alocat acestui scop și spitalul vechi, iar în faza a treia, într-o situație de extremă necesitate, o parte din clădirea centrală. Cealaltă jumătate a corpului principal a fost rezervată situații de urgență non-Covid.

„La începutul pandemiei, trebuie să recunoaștem, ne-a fost și nouă frică pentru că nu știam la ce să ne așteptăm, cu ce o să ne confruntăm. Ne-am temut că nu vom putea să ne facem treaba cum trebuie. În timp, frica aceasta s-a transformat într-un sentiment de responsabilitate, știam că viața oamenilor depinde de noi și de deciziile noastre. Am reorganizat spitalul de mai multe ori în absența mai ales a unei directive naționale, dar am luat în considerare orientările, directivele și principiile internaționale, și experiența altor state în această privință. Sistemul gândit la momentul respectiv funcționează și în prezent, așa cum am organizat lucrurile de la început. Am stabilit circuite noi, am construit sisteme interioare noi, încercând să găsim soluții ne-am adaptat, și ca să ne adaptăm cel mai bine la situație am fost instruiți să fim creativi”, a explicat Andras-Nagy Robert.

Din 15 martie a fost introdus triajul epidemiologic pentru toți pacienții, inclusiv în cazul urgențelor. Programul cu publicul la Policlinică a fost redus, internările și afluxul pacienților au fost restrânse, iar Spitalul a început să efectueze doar operațiile de strictă necesitate.

Cu toate acestea, în data de 22 martie secțiile de Obstetrică-Ginecologie, Neonatologie și Blocul de nașteri au fost plasate în carantină cu tot cu pacienți și angajații aflați la lucru, după confirmarea primului caz de Covid-19 în rândul personalului medical. Ulterior, testele au confirmat prezența virusului și în cazul altor 4 medici.

La doar câteva zile distanță și secția de Terapie Intensivă a intrat în carantină, după confirmarea unui nou caz de coronavirus.

„Cred că un moment deosebit de important și care trebuie marcat și menționat este cel în care în același timp secțiile de Ginecologie și Neonatologie au trebuit să fie carantinate, și când o altă secție vitală – Terapia Intensivă a trebuit să fie carantinată. La un moment dat le-am oferit ajutorul colegiilor de la Terapie Intensivă-Covid din Târgu Mureș, pentru că majoritatea dintre ei fie erau pozitivi, fie erau în carantină și așteptau rezultatele testelor. Am primit pacienți din mai multe județe, am stabilit protocoale pentru a face îngrijirea pacientului cât mai sigură, cât mai fluidă, și cât mai ușor de urmărit”, a mai spus Andras-Nagy Robert.

La finalul lunii martie, acesta afirma că 10% din totalul personalului (121 de angajați) se aflau în carantină sau în izolare la domiciliu, lipsa fiind suplinită cu angajați din alte secții, unde activitatea a fost redusă la minim, fiind tratate doar cazurile urgente.

Primul deces al unui pacient Covid-19 în județul Covasna a fost anunțat oficial în data de 31 martie, fiind vorba despre o femeie de 77 ani, care era internată la secția ATI a Spitalului din Sfântu Gheorghe, și care a decedat în data de 30 martie.

Aprilie

Criza echipamentelor de protecție și faptul că stocurile se goleau rapid, fiind dificil de înlocuit cu altele noi reprezenta un alt factor de stres pentru personalul aflat în prima linie în lupta cu virusul, astfel că autoritățile locale și județene, alături de mai multe organizații, asociații și firme au sprijinit unitatea medicală cu diferite sume de bani, dar și donații constând în aparatură medicală sau echipamente de protecție.

La începutul lunii, conducerea Spitalului anunța demararea testării periodice a tuturor angajaților, după ce a fost încheiat un contract cu o clinică medicală privată acreditată, iar firma HS Timber anunța că va dona un laborator de biologie moleculară pentru testare Covid-19.

Au fost făcute o serie de noi investiții, printre altele fiind dublată capacitatea de stocare a oxigenului lichefiat pentru pacienții Covid-19 prin montarea unui stocator de rezervă în clădirea de Boli Infecțioase.

Prin Ordin al Ministerului Sănătății, Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe a devenit unitate medicală suport pentru județul Brașov, trecând la Planul 3 de organizare, care presupunea  pregătirea pentru preluarea pacienților suspecți sau confirmați, dar care au și alte patologii.

La mijlocul lunii apilie, 20 din cele 38 de cadre medicale de la ATI erau diagnosticate cu Covid-19, în urma acţiunii de testare a întregului personal medical, pentru acoperirea activităţii Secţiei fiind transferate în prima fază cadre medicale de la secţia de Cardiologie.

Ulterior, la propunerea autorităților sanitare covăsnene, șeful DSU din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Raed Arafat a dispus detașarea începând din data de 13 aprilie, a doi medici de ATI din județul Mureș pentru a sprijini activitatea secției din Sfântu Gheorghe.

Tot atunci, activitatea secțiilor de Oncologie, Hematologie și Reumatologie a fost reluată, iar conducerea Spitalului a luat decizia ca pacienții cu boli cronice să fie tratați în secția de Pneumologie.

Serviciul de Ambulanță Covasna anunța că și-a suplimentat forțele de intervenție cu încă 10 cadre medicale, dintre care trei detașate din județul Brașov, și alte două de la Spitalul de Recuperare Cardiovasculară Covasna.

În data de 24 aprilie, tot prin Ordin al secretarului de stat Raed Arafat, un specialist chimist de la Centrul de Transfuzii Sanguine Covasna a fost detașat la Spitalul Județean pentru a sprijini activitatea până la încetarea stării de urgență.

Vizită de lucru neanunțată a ministrului Sănătății

În data de 25 aprilie, ministrul Sănătății Nelu Tătaru a făcut o vizită de lucru neanunțată la Sfântu Gheorghe, la finalul căreia a declarat, printre altele, că a sesizat unele probleme legate de circuitele din unitatea medicală și de atitudinea unor pacienți care nu respectă regulile sau își asumă anumite riscuri și pleacă, însă nu s-a luat în calcul instituirea unui management militarizat, așa cum se întâmplase deja la Spitalul Județean Suceava.

Mai

Începând din 4 mai, activitatea secției de Obstetrică-Ginecologie a fost parțial reluată, cazurile ginecologice urgente și avorturile fiind soluționate la cerere în clădirea veche a Spitalului Județean, unde au fost amenajate două încăperi pentru tratarea gravidelor, iar circuitele au fost din nou reorganizate astfel încât cazurile suspecte și cele testate pozitiv să nu se intersecteze cu cele non-Covid.

La mijlocul lunii, laboratorul de biologie moleculară donat de firma HS Timber a fost pus în funcțiune, aparatura în valoare de 100.000 de euro fiind cea mai modernă din regiune.

„În mai am înființat laboratorul PCR, și nu doar ca răspuns la necesitățile actuale de testare, dar ne-am gândit și în perspectivă, că acest laborator poate fi baza pentru a lărgi paleta de investigații posibile și accesibile spitalului nostru și pe viitor”, a declarat Andras-Nagy Robert.

O premieră în cadrul spitalului de la debutul pandemiei a fost momentul în care o tânără în vârstă de 23 de ani din Baraolt, diagnosticată cu Covid-19, a născut prin cezariană două fetițe gemene, care nu au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2.

Managerul spitalului a declarat la vremea respectivă că, după știința sa, acesta este primul caz din România în care o femeie bolnavă de Covid-19 aduce pe lume gemeni.

La finalul lunii, mii de medici din toată ţara, inclusiv din Sfântu Gheorghe, au semnat o petiție prin care solicitau ca pacienții asimptomatici sau cu forme ușoare de boală să poată fi tratați la domiciliu, dacă există condiţii, şi nu în centre medicale.

Iunie

După aproape două luni și jumătate în care au fost închise, Policlinica și secțiile Obstetrică-Ginecologie, Reumatologie, Medicină Internă, Hematologie, Gastroenterologie, Nefrologie, Urologie, Oncologie, Pediatrie, Diabetologie, Endocrinologie, Neurologie, Cardiologie, Psihiatrie Pediatrică, Neurologie Pediatrică şi Psihiatrie adulţi și-au reluat activitatea în data de 2 iunie, o parte dintre consultații fiind făcute online, prin telemedicină.

De asemenea, au fost reluate investigaţiile paraclinice, cele de rezonanţă magnetică și CT, iar începând din 15 iunie întreaga activitate a fost reluată complet.

Secția Covid care a funcţionat inițial în clădirea principală a Spitalului, a fost mutată într-un imobil separat, lucru care a făcut posibil ca şi celelalte secţii să îşi reia treptat activitatea, iar conducerea unității medicale a demarat lucrările de construcție a unei clădiri modulare destinată exclusiv urgenţelor suspecte şi pozitive Covid-19.

În ciuda eforturilor de a ține sub control situația și de a nu neglija nicio categorie de pacienți, Spitalul a devenit ţinta mai multor atacuri în spațiul public, fiind făcute afirmații legate de condițiile improprii în care ar fi cazați și tratați bolnavii, dar și de faptul că instituția nu mai tratează alți pacienți decât pe cei suspecți sau infectați cu SARS-CoV-2.

Conducerea Spitalului a explicat în repetate rânduri, prezentând inclusiv cifre în acest sens, că numărul pacienților cu alte patologii care se prezintă pentru tratament sau consult este mult mai mare față de cel al pacienților suspecți sau bolnavi de Covid-19.

„Dacă discutăm de situații injuste, nedrepte mi se par atacurile pe marginea teoriilor conspirației prin intermediul rețelelor de socializare, cum că acest spital nu a funcționat sau nu funcționează. Ne-am asumat mai multă muncă atunci când am devenit spital-suport în aprilie, și mai multă muncă atunci când am reluat asistența de urgență în iunie. De fapt, pot să spun că nu ne-am oprit complet niciodată. La un moment dat această pandemie ne-a marcat zilele și a fost cea mai mare, poate chiar singura prioritate pentru noi. Dar la debutul pandemiei, în martie, am început să lucrăm și pe un alt segment, pe linia pediatrică în cadrul Urgenței, iar la momentul respectiv erau doar doi medici care se ocupau de urgențele pediatrice”, a declarat Andras-Nagy Robert, care a mai precizat că în acest an au fost internate peste 1.470 de persoane diagnosticate cu Covid-19 la Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe, reprezentând doar aproximativ 13% din totalul pacienților tratați în spitalizare continuă

Premieră națională

La finalul lunii iunie, în premieră națională, Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe a câștigat un proiect de cercetare în domeniul oncologic, fiind singura unitate medicală din România care s-a înscris.

Inițiat printr-un apel al Comisiei Europene și bazat pe inteligență artificială, concepută pentru sprijinul pacienților, medicilor și cercetătorilor, proiectul în valoare de 600.000 de euro promite dezvoltarea unor aplicații pentru perfecționarea procesului de diagnosticare în domeniul oncologic.

„Am aplicat pentru două proiecte cu finanțare europeană, primul pentru dezvoltarea capacității de răspuns împotriva Covid-19, ca să putem achiziționa echipamente de protecție și aparatură medicală mai ales pentru ATI. Suntem în faza premergătoare semnării contractului, iar anul următor, de principiu, putem începe achizițiile. Al doilea proiect este tot cu finanțare europeană, dar pe un alt sistem, pe finanțare Horizon 2020, un proiect de cercetare și dezvoltare al unui punct de inteligență artificială, mai ales pentru a veni în ajutorul medicilor de la Imagistica medicală și de la Oncologie”, a mai explicat managerul Spitalului.

Iulie

Începând cu data de 1 iulie, Spitalul a mărit și mai mult numărul secțiilor care tratează pacienții cu alte patologii decât Covid-19, optând în principal pe sistemul de internare de zi, pentru a crea posibilitatea unui număr cât mai mare de bolnavi să beneficieze de servicii medicale.

August

La aproape 3 luni de când a devenit operațional, laboratorul de microbiologie ultramodern al Spitalului Județean a fost omologat și acreditat de Institutul Național de Sănătate Publică și Ministerul Sănătății, fiind inclus în Programul național de finanțare a testelor Real Time PCR. De atunci și până în prezent au fost prelucrate peste 11.000 de teste.

Numiți „eroi”, dar umiliți de sistemul care le-a promis și nu le-a acordat drepturile financiare…

În paralel, din ce în ce mai epuizați, dar și umiliți de sistemul care le-a promis că le va acorda stimulente şi sporuri Covid, așa cum de altfel prevede legea, angajații din Sănătate amenințau că vor recurge la instanțele de judecată pentru a intra în posesia sumelor cuvenite.

Potrivit calculelor de la vremea respectivă, făcute de conducerea Spitalului Județean, circa 4 milioane de lei ar fi fost suma necesară pentru plata sporului pe perioada stării de urgenţă, respectiv trei luni după, însă nu toate categoriile de personal au fost incluse.

„Dacă discutăm de personal, o situație nedreaptă s-a creat în urma faptului că personalul administrativ din considerente legislative a fost lăsat pe dinafară în ceea ce privește diferitele beneficii salariale, cum ar fi stimulentele de risc și sporurile acordate în această perioadă. Să clarificăm un lucru: unul nu funcționează fără celălalt. Personalul administrativ nu poate lucra fără personalul medical și nici invers, deci munca celor două segmente este legată într-o măsură în care chiar actul medical, pacientul, ar fi pus în pericol. Din păcate legislația nu a considerat acest aspect important”, a subliniat Andras-Nagy Robert.

Septembrie

Cu o întârziere de câteva săptămâni față de data planificată inițial, clădirea modulară destinată exclusiv urgențelor în cazul pacienților suspecţi şi diagnosticaţi cu Covid-19 a fost inaugurată în data de 23 septembrie, în curtea Spitalului.

Investiția s-a cifrat la 530.000 de lei, din care 100.000 de lei sponsorizare din partea Fundaţiei Rotary, 130.000 de lei din partea MOL România prin Fundaţia pentru Parteneriat, iar restul sumei a fost asigurată prin transfer în bugetul spitalului de la Consiliul Judeţean.

Octombrie

Sătui de promisiuni nerespectate, în 7 octombrie angajații din toate unitățile sanitare din țară declanșau greva japoneză, nemulțumiți că Guvernul nu încearcă să găsească soluţii la problemele ridicate de aceștia.

Noiembrie

La o lună de la intrarea în grevă japoneză, conducerea Sanitas Covasna anunța că sindicaliștii din sănătate mută protestele în stradă și declanșează „Mitingul epuizării”, nemulțumiți de strategiile de criză incoerente și deciziile politice luate fără consultarea partenerilor sociali, dar și de faptul că în urma discuțiilor purtate cu responsabilii din Guvern nu au primit răspunsuri concrete.

Între timp, conducerea Spitalului Județean anunța că secția de Nefrologie a fost reorganizată temporar pentru a putea fi dializate doar cazurile Covid-19, după ce mai mulți pacienți au avut rezultate pozitive la testarea periodică. Procedurile de plasmafereză s-au realizat în secția de Terapie Intensivă, iar pacienții cronici cu rezultat negativ la testare au făcut procedura la Centrul de Dializă „Avitum” din Sfântu Gheorghe.

Unele modificări s-au făcut și în cazul secției de Pneumologie, acolo unde odată cu creșterea numărului de infecții s-a luat decizia reducerii capacității de tratare a pacienților cu teste negative.

La începutul lunii, în secția de Terapie Intensivă a fost dublată capacitatea de tratare a bolnavilor Covid-19 (de la 5 la 10). Cu toate acestea, numărul mare de cazuri grave a dus rapid la ocuparea tuturor paturilor, iar Spitalul nu a mai preluat o perioadă pacienți din alte județe. Conducerea unității medicale preciza că la nevoie poate asigura încă 4 locuri.

O nouă vizită de lucru a ministrului Sănătății

La mijlocul lunii noiembrie, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a avut o nouă întrevedere cu autoritățile locale și managerii spitalelor din judeţ pentru reevaluarea situaţiei pandemice, a investiţiilor derulate, dar şi a managementului integrat în ceea ce priveşte tratarea cazurilor de Covid-19.

Oficialul a declarat că județul Covasna a fost încă de la început unul dintre exemplele de urmat în ceea ce privește gestionarea pandemiei.

10.000 de lei amendă pentru lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu

Tragedia de la secția ATI a Spitalului Județean Piatra Neamț, unde 10 pacienți au decedat şi alţi 7, printre care şi un medic, au suferit răni grave în urma unui incendiu, a dus la o serie de controale în toate spitalele din țară, inclusiv la Sfântu Gheorghe, unde o echipă mixtă formată din specialişti ai DSP şi ISU Covasna, alături de un reprezentant al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR) au făcut verificări.

Managerul Spitalului a declarat că în urma lucrărilor de modernizare şi reabilitare făcute în ultimii ani, au fost schimbate atât instalaţiile electrice cât şi aparatura medicală, și au fost montate mijloace de avertizare şi stingere a incendiilor, iar personalul angajat este periodic instruit pentru evacuare în caz de nevoie.

Acesta a mai declarat că ISU Covasna a aplicat o amendă de 10.000 de lei pentru lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu, însă a explicat că unul dintre motivele pentru care Spitalul nu deține documentul este că deși s-au derulat lucrări de reabilitare şi proiectele de modernizare avizate de către ISU, anumite cerinţe, per ansamblu, nu pot fi respectate.

Decembrie

Criza de personal a rămas una dintre cele mai mari probleme, în condițiile în care volumul de muncă a fost extrem de ridicat, astfel că în cadrul ultimei ședințe ordinare a Consiliului Judeţean din acest an a fost aprobată înființarea unui număr de 486 posturi noi, crescând astfel numărul total de posturi la 1589,5.

Tot în luna decembrie, pentru o mai bună gestionare a situației epidemiologice, capacitatea de stocare a oxigenului în unitatea modulară care tratează bolnavii cu forme grave, suspecți și diagnosticați cu Covid-19, a fost crescută la 4.000 de litri, astfel că în funcție și de fluxul de pacienți ar ajunge pentru o perioadă de circa două săptămâni.

„Până la momentul de față am ajuns să acoperim 70% din paturile din structura spitalului cu prize de oxigen, dar tot în cadrul acestui proiect am reușit ca, atunci când alte spitale se confruntau cu probleme în aprovizionarea oxigenului necesar în tratamentul pacienților Covid-19, noi să nu avem această problemă. Am reorganizat această rețea, care funcționează și în momentul de față”, a explicat managerul.

În 2020, la Urgențele Spitalului Județean au fost în total 24.000 de prezentări, dintre care în 8.400 de cazuri a fost nevoie de internare. În Policlinică au fost efectuate peste 67.000 de consultații, la care se adaugă peste 78.000 de proceduri și servicii alăturate consultațiilor.

În ceea ce privește spitalizarea continuă, cifra se ridică la aproape 12.000 de pacienți externați, iar alte aproape 4.500 de cazuri au trecut prin spitalizarea de zi.

Din numărul total al internărilor cu spitalizare continuă, cel al pacienților cu Covid-19 s-a ridicat la 1.472, adică 12,59% din totalul cazurilor externate.

La secția de Terapie Intensivă au fost în total 964 de pacienți internați, dintre care 239 diagnosticați cu Covid-19 (24,79%).

Tot în acest an au avut loc 706 nașteri și au fost realizate în total 2.350 de intervenții chirurgicale.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio