„Nu realitatea trebuie adaptată legilor, ci legile trebuie adaptate realității” – a declarat primarul municipiului Sfântu Gheorghe și directorul strategic al UDMR, Antal Árpád, ca reacție la raportul Curții de Conturi publicat săptămâna trecută (detalii AICI), care a analizat activitatea Ministerului Dezvoltării și a formulat mai multe recomandări privind sistemul administrativ local.
Potrivit lui Antal Árpád, ar fi o direcție greșită dacă factorii politici ar interpreta acest raport ca pe un pas spre comasarea sau desființarea unor localităţi. Directorul strategic al UDMR consideră că mesajul documentului ar trebui citit altfel: nu este nevoie de reducerea numărului de localități, ci de un sistem financiar și administrativ mai echitabil.
El a subliniat că raportul Curții de Conturi analizează statutul localităților prea matematic, adică exclusiv în funcție de numărul locuitorilor. O astfel de abordare este înșelătoare, spune el, deoarece populația României scade în ansamblu – nu doar în sate, ci și în orașe –, în timp ce comunele din jurul marilor orașe sunt în creștere.
„Orașe-dormitor” versus „orașe care oferă servicii”
Antal Árpád a arătat că multe dintre aceste comune nu doresc să devină orașe, deoarece taxele sunt mai mici, iar regulile urbanistice mai permisive. Totuși, o comună de 20.000 de locuitori de lângă un mare oraș nu are același rol ca un mic oraș care funcționează ca centru regional și deservește un întreg areal.
El a dat exemplul municipiului Târgu Secuiesc, care, deși are 20.000 de locuitori, oferă servicii pentru aproximativ 50.000 de oameni din zonă. În schimb, comunele de lângă marile orașe, cu populații similare, sunt de fapt „orașe-dormitor”, pentru că locuitorii lor merg în orașele mari pentru muncă, cumpărături sau servicii, fără ca localitatea de domiciliu să le ofere infrastructură proprie.
Primarul a atras atenția și asupra situației speciale a orașelor turistice mici, cum ar fi Covasna, Borsec, Tușnad sau Sovata. Aceste stațiuni își multiplică de mai multe ori numărul de persoane deservite în sezonul turistic, deci nu pot fi evaluate la fel ca alte localități de dimensiuni similare.
Nu comunele sunt vinovate pentru lipsa banilor
Un alt punct controversat al raportului se referă la situația financiară a primăriilor, multe dintre ele neputând acoperi cheltuielile de funcționare din venituri proprii. Antal Árpád consideră că soluția nu este desființarea acestor comune, ci reformarea sistemului financiar și lăsarea unei părți mai mari din bani la nivel local.
„Nu este normal ca locuitorii din comunele considerate sărace să finanțeze metroul din capitală, care primește anual un miliard de lei subvenție de la stat”, a spus Antal Árpád. El a adăugat că, în prezent, impozitul pe venit al firmelor și instituțiilor cu mai puțin de cinci angajați dintr-o localitate ajunge la București, nu la comuna unde se desfășoară activitatea.
Pentru a corecta această situație, deputatul UDMR Miklós Zoltán a propus o modificare legislativă care să prevadă că impozitul pe venit al oricărui angajat care lucrează într-o localitate să rămână acolo. Antal Árpád a precizat că și câteva cazuri de acest fel pot genera creșteri semnificative ale veniturilor locale: dacă o localitate are 15-20 de astfel de angajați, impactul bugetar ar fi vizibil.
„Țara are o capitală, nu capitala are o țară care lucrează pentru ea”
Primarul din Sfântu Gheorghe consideră că subfinanțarea administrațiilor locale este o problemă sistemică, care trebuie rezolvată printr-o distribuire echitabilă a resurselor, nu prin comasări. „Nu poți desființa comune doar pentru că par să aibă venituri mici, în timp ce oamenii de acolo contribuie la dezvoltarea altor regiuni, inclusiv Bucureștiul. Trebuie să lăsăm mai mulți bani la nivel local și mai puțini la capitală”, a spus el.
Antal Árpád a subliniat că UDMR nu susține comasarea județelor sau desființarea comunelor și caută parteneri politici pentru a se opune centralizării excesive. „Nu putem permite ca între câteva mari metropole ale țării să apară «deşerturi» depopulate. La sate se poate crea o calitate a vieții mai bună decât în marile orașe. Țara are o capitală, nu capitala are o țară care lucrează pentru ea. Nu este normal ca întreaga țară să muncească pentru binele Bucureștiului”, a afirmat primarul.
Lipsa de transparență a ANAF provoacă noi conflicte
El a criticat și ANAF-ul, pentru că nu oferă administrațiilor locale informații clare despre ce firme și ce sume de impozit pe venit sunt alocate fiecărei localități. Deși Asociația Municipiilor a câștigat definitiv un proces împotriva ANAF, instituția refuză în continuare să publice aceste date, motiv pentru care primăriile au deschis o nouă acțiune de executare silită.
Antal Árpád a mai arătat că actuala împărțire regională a țării ascunde inegalitățile reale, deoarece chiar și în interiorul aceleiași regiuni de dezvoltare diferențele dintre județele bogate și cele sărace continuă să crească. „Avem nevoie de politici publice care să sprijine zonele rămase în urmă, pentru că astfel ar beneficia întreaga țară”, a subliniat el.
Potrivit raportului Curții de Conturi, peste jumătate dintre orașele mici și 15% dintre comunele din România nu ating numărul minim de locuitori prevăzut de lege. În prezent, 119 orașe au sub 10.000 de locuitori, iar 432 de comune au sub 1.500 de locuitori. Autonomia financiară locală este scăzută: doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici își pot acoperi peste jumătate din buget din surse proprii. Majoritatea localităților depind de fonduri de la stat, iar cheltuielile cu personalul reduc drastic resursele destinate investițiilor. Din acest motiv, documentul Curții de Conturi recomandă inițierea unei reforme administrative naționale, care să adapteze structura autorităților locale la populație, nevoi reale și capacitate financiară.
