Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a declanşat verificări de amploare în supermarketurile din întreaga ţară, în urma unei anchete jurnalistice publicate de Profit.ro care a scos la iveală că mari cantităţi de legume şi fructe aduse din străinătate sunt reetichetate şi comercializate la raft ca fiind cultivate în România.
Oficialul a subliniat că astfel de practici nu vor fi tolerate, scopul principal al controalelor fiind protejarea fermierilor autohtoni şi asigurarea unei transparenţe totale pentru consumatori cu privire la provenienţa reală a alimentelor.
Investigaţia media indică o situaţie complexă în care cantităţi masive de legume şi fructe, în special din Turcia, sunt introduse pe piaţă sub o identitate falsă. Semnalele din piaţă arată că în centrul acestei reţele s-ar afla o cooperativă agricolă constituită din cetăţeni turci, aspect care a ridicat semne de întrebare în rândul comunităţii de fermieri din România privind modalitatea de înfiinţare şi funcţionare a acestei structuri în sistemul autohton de retail.
Reprezentanţii producătorilor agricoli locali afirmă că fenomenul reetichetării este unul de veche durată şi mult mai extins decât un caz izolat, fiind vorba despre zeci, sute sau chiar mii de tone de produse extracomunitare care ajung fictiv pe piaţă drept „produse româneşti”.
Fermierul Ion Păunel a explicat că producătorii autentici din ţară se confruntă cu rigori birocratice şi logistice severe pentru a fi acceptaţi de marile lanţuri de magazine, fiind obligaţi să treacă prin etape stricte de sortare, ambalare, etichetare, certificare, autorizare şi facturare, în timp ce alte entităţi reuşesc să eludeze sistemul cu o uşurinţă suspectă. Din acest motiv, fermierii solicită extinderea controalelor la absolut toate cooperativele care livrează marfă către marile rețele comerciale din România.
Problema nu se limitează doar la supermarketuri, ci este vizibilă şi în marile pieţe de gros sau în pieţele agroalimentare din ţară. Intermediarii folosesc notorietatea unor branduri locale recunoscute pentru a vinde marfă de import, etichetând produse extracomunitare drept pepeni de Dăbuleni, roşii de Olt sau castraveţi de Matca, inducând în eroare cumpărătorii care doresc să susţină economia locală.
Pe lângă prejudiciul economic direct adus fermierilor şi consumatorilor induşi în eroare, situaţia generează îngrijorări majore legate de siguranţa alimentară. Legumele şi fructele aduse din spaţiul extracomunitar pot fi tratate cu reziduuri de pesticide, insecticide şi fertilizanţi foliari care sunt strict interzişi prin normele stricte ale Uniunii Europene.
Având în vedere că un cumpărător de rând nu are mijloacele necesare pentru a diferenţia vizual un produs de import de unul românesc, reprezentanţii sectorului agricol solicită o implicare fermă şi continuă din partea autorităţilor sanitar-veterinare şi fitosanitare, dar şi o responsabilitate sporită din partea marilor retaileri, pentru a garanta conformitatea datelor înscrise pe etichetele de la raft.
