18 mai: ziua în care România își alege viitorul (Articol scris de ChatGPT)
România traversează una dintre cele mai tensionate perioade politice din ultimele decenii. Pe 18 mai, turul al doilea al alegerilor prezidențiale aduce în fața electoratului o alegere cu miză uriașă: Nicușor Dan, un independent moderat și pro-european, versus George Simion, liderul AUR, exponentul unui naționalism dur, cu accente iliberale.
Diferențele dintre cei doi nu sunt doar de stil sau retorică. Sunt diferențe de viziune fundamentală despre România: una deschisă, democratică, conectată la valorile occidentale – cealaltă închisă, autoritară, ostilă pluralismului și statului de drept.
Un vot care va defini direcția țării
Prezența la vot în primul tur a fost modestă – sub 50% în ţară. Rezultatul? George Simion a intrat în turul doi cu un scor masiv: peste 40% din voturi. Nu pentru că ar fi convins o majoritate covârșitoare, ci pentru că cei care i se opun n-au venit la urne.
Simion și-a construit ascensiunea pe frică, pe furie, pe anti-occidentalism și conspirații. A promis „curățenie totală”, „justiție populară” și „restaurarea suveranității” – un limbaj care nu are nimic de-a face cu democrația liberală. În mod repetat, s-a poziționat împotriva sprijinului pentru Ucraina, a sugerat retragerea din tratate internaționale și a aruncat dubii asupra apartenenței României la UE și NATO.
Mai recent, a anunțat că îl va numi premier pe Călin Georgescu, un personaj cu simpatii pro-ruse, interzis în Ucraina, Moldova și aflat în vizorul mai multor instituții pentru promovarea ideilor extremiste. Dacă acest plan se concretizează, România ar putea deveni primul stat membru UE cu un guvern complet anti-european.
Ce înseamnă cu adevărat un președinte extremist
Un președinte ca George Simion nu va fi doar un „om politic controversat”. Va fi un factor de destabilizare internă și externă. Va folosi tribuna Cotroceniului pentru a submina justiția, pentru a lovi în presă și a stigmatiza minoritățile. Va transforma Guvernul într-o armă politică împotriva adversarilor și va tensiona relațiile României cu partenerii strategici.
Simion nu joacă în logica democratică. Nu vrea doar să câștige puterea, ci să o cucerească și să o păstreze, indiferent de reguli. Istoria recentă – de la Ungaria la Polonia – ne-a arătat cum, odată instalați, liderii populiști slăbesc instituțiile pas cu pas, până când opoziția devine irelevantă, iar votul o formalitate.
Nicușor Dan – o alegere rațională, nu idealizată
Nicușor Dan nu este un salvator. Nici nu pretinde asta. Dar este o opțiune rațională, decentă, pentru păstrarea echilibrului democratic. Are o viziune moderată, sprijină statul de drept, e angajat ferm în parteneriatele euro-atlantice și, foarte important, nu reprezintă un risc instituțional.
El nu vine cu promisiuni spectaculoase și nici cu vorbe goale. Dar vine cu garanția că România nu va deveni un satelit al regimurilor autoritare și că nu va fi târâtă într-o aventură antieuropeană.
Cu un trecut de activist civic și o carieră politică bazată pe integritate, Dan susține continuarea reformelor, întărirea statului de drept și menținerea României pe traiectoria europeană. Deși a intrat în turul doi cu un scor mai mic, sprijinul partidelor pro-europene și al societății civile ar putea înclina balanța în favoarea sa.
Nu e despre candidați. E despre noi
Alegerile din 18 mai nu sunt despre Nicușor Dan sau George Simion. Sunt despre România – despre cum vrem să trăim, despre ce fel de societate vrem să lăsăm copiilor noștri.
Dacă tăcem acum, vom vorbi mai târziu despre cum am pierdut totul. Nu dintr-o dată. Ci pas cu pas. Prin neimplicare. Prin „oricum n-are rost”.
Acum e momentul în care nu mai putem spune „lasă că se descurcă alții”. Pentru că „alții” sunt deja la un pas de putere.
Concluzie: Pe 18 mai, alegem cu adevărat în ce țară vrem să trăim
Dacă ți-e teamă de extreme, dacă vrei o Românie democratică, predictibilă și echilibrată, dacă nu vrei ca în 2026 să te întrebi „unde s-a dus țara asta?” – atunci trebuie să ieși la vot.
Simion câștigă doar dacă ceilalți stau acasă. Dacă nu-l votezi pe Dan, îl ajuți pe Simion. Simplu.
18 mai nu e doar o duminică. E o linie de demarcație istorică.
Loading ...
